miercuri, 30 decembrie 2009

Nesimtitii revin

Miercuri, 30 Decembrie 2009, cu doar 39 de ore inainte de sfarsitul anului.
Drumul este liber, semn ca nu mai sunt multi "nebuni" la munca, vremea este frumoasa, taman buna de iesit in piata la miezul noptii.
Ajunsa la birou, deschid mail-ul sa citesc si ultimele mesaje de Craciun...stiu ca a trecut, dar tot mai primesc astfel de mail-uri.
Spuneam AICI cum fac romanii afaceri. Se pare ca nu stiu, nu ma pricep si nu voi reusi niciodata sa fac o afacere, imi lipseste abc-ul pe care il au acesti domni.
Iata ce am primit astazi de la ei :

LaPatruAce.ro - Cravate si butoni din matase Vincenzio Valente
------------------------------------------------------
Numărul comenzii: 333
Detalii comandă: http://www.lapatruace.ro/account_history_info.php?order_id=333
Data comenzii: Monday 20 December, 2009

Stimate client,

Va multumim pentru comanda. Coletul dvs a fost ridicat de FanCourier. Numarul AWB al expedierii este 32311XXX. Va multumim si va dorim o zi buna.

Comanda dvs a fost actualizată dupa cum urmează:

Stare nouă: Expediată

Dacă aveți intrebări sau comentarii pe marginea comenzii, vă rugăm să răspundeți acestui email.
Vă mulțumim că ați ales să cumpărați de la noi, vă aşteptăm să reveniți cât mai curând şi vă dorim o zi minunată în continuare.

Serviciul Clienți

LaPatruAce.ro


Mai trebuie sa spun ca livrarea, pe care o plateam eu, era garantata in 24-48 de ore? Doar ca nu se spunea nimic de momentul in care se vor hotara sa faca livrare.

Ca sa fie treaba ok pe ziua de azi, primesc un alt mail interesant:

Stimate client,

Va multumim pentru mesajul trimis. Porsche Finance Group Romania este o
organizatie care
apreciaza comunicarea directa cu clientii.

Solicitarea dumneavoastra va fi preluata pentru solutionare de catre un
operator al
Departamentului Relatii Clienti, care va reveni in cel mai scurt timp
posibil cu o
rezolutie.

Va multumim si va asiguram de intregul nostru suport!

Cu deosebita consideratie,
Porsche Finance Group Romania

Nu am cont, leasing, nici macar masina de la ei....

Imi scapa mie ceva sau asa e peste tot?

P.S. A sosit curierul cu pachetul de la Patru Ace, ar fi trebuit sa fie cadou de Craciun.

marți, 29 decembrie 2009

Depresie tratata cu indiferenta

Conform cercetatorilor americani si britanici, ciocolata, cafeaua si tigarile fac rau psihicului si induc starea de depresie...blablabla.
Neconform cercetatotilor americani si britanici, am sarit in marea depresie, aparent tipica varstei.
Tocmai am realizat ca a trecut anul si nu stiu cand. Nu mi-am dat seama daca s-a intamplat ceva anul acesta. Am fost mai ocupata decat Seinfeld, ocupata sa nu fac nimic, sa vorbesc despre nimic si sa astept sa treaca anul.
Probabil e depresia care apare atunci cand lupti cu toata puterea pentru ceva, obti acel ceva, te relaxezi si te intrebi incotro. Nu te uiti inapoi, nu regreti, nu ai remuscari, nu ai de ce pentru ca totul nu a fost decat un mare NIMIC.
Am devenit tot mai insensibila la surasul oamenilor pentru ca il simt fals. Am devenit insensibila la problemele lor pentru ca le nasc si amplifica din nimic. Am devenit imuna la complimente pentru ca mereu ascund ceva.
Sunt bantuita de fantomele trecutului, in cele mai diferite si stranii forme. Nu ma uit inapoi, nu regret dar reapar din ce in ce mai des atunci cand ar trebui sa fie de mult disparute.
Spre deosebire de anii anteriori, nu ma bucur ca trece anul. Nu stiu ce-mi va oferi anul viitor, dar nu cred ca .... imi poate oferi ceva mai bun. De fapt, nu mai bun ci poate doar mai usor de digerat si mai usor de trecut. Nu sufar obedienta de care dam dovada, modul in care ne aliniem frumos la coada sa cumparam cadouri, sa spunem replici celebre, sa trimitem sms-uri de sarbatori, sa cautam un vinovat cand vinovatul suntem noi. Cu cat incercam sa iesim din gloata cu atat mai mult ne afundam, si mai trece o zi in care ne spunem ca am intalnit oameni frumosi, ca am mutat muntii si ca am descoperit focul.
Singura dilema care-mi ramane este ca am reusit sa o fac de atatea ori pentru ceilalti, dar nu stiu daca voi reusi si pentru mine. Nu cred ca am puterea sa ies din mine si sa ma privesc obiectiv, sa-mi dau doua palme si sa-mi arunc un pahar cu apa rece pe ochi.

miercuri, 23 decembrie 2009

O tara de NESIMTITI

In Romania nu exista "clientul nostru, stapanul nostru". In Romania exista " clientul nostru, fraierul si prostul nostru".
Nu o sa ajungem niciodata in lumea civilizata, nu o sa invatam sa traim fara cozi pentru ca nu stim sa facem afaceri. Termenul de afacere, in Romania, este asociat idei de furt, smen, tras in piept si alte variatiuni. In Romania nu exista "gentlemen's agreement", nu exista scrupule, nu exista limita si nu exista afaceri. In Romania se dau tunuri, se pun tepe si se fura cu legea in mana, toate bazandu-se pe naivitatea CLIENTULUI.
In Romania, fiecare individ care fura, primeste mita, inseala in afaceri, promite si nu respecta, toti acei oameni care se vor "de afaceri" nu sunt cu nimic mai presus de bisnitari din fata de la Patria, de pe vremea lui Nea Nicu.
Am scris cum poti sa primesti o
tunsoare cu toti nervii din lume
, am scris de si am promis sa nu mai fac reclama..oricum ar fi ea, tot reclama se cheama.
Acum o saptamana, o colega de birou a facut o comanda online. Desi promisa livrarea in 24de ore, comanda a ajuns in mai mult de 48 de ore. Motivul intarizerii? Nu a primit niciun raspuns.
Luni m-am hotarat sa fac si eu o comanda online. O sa spuneti de ce nu merg la magazin. Raspunsul este simplu- cu 3 zile inainte de Craciun, numai in magazine nu-mi doresc sa fiu.
Pe site se "promite" livrarea in 24 ore prin
Fan Curier.
Astazi, miercuri, la 48 de ore de la comanda, sun la magazinul on line
"La patru ace"
sa intreb ce s-a intamplat cu comanda. Mi se raspunde la telefon si mi se spune ca nu este la birou, sa revin.
Dupa 2 ore, sun din nou. "Domnul" respectiv imita robotul telefonic si inchide.
Se pare ca nu mai exista limite in ceea ce priveste NESIMTIREA.
Nu, nu am platit online, am preferat sa platesc la livrare.
In ultimele 2 luni, am tot cumparat produse online, produse de o valoare mult mai mare, dar niciodata nu m-am lovit de o asemenea nesimtire.
As dori sa anulez comanda, dar ma tem ca "robotul" nu o sa inteleaga ce spun.
Daca asa vor sa faca afaceri, in vremurile acestea, chiar ma bucur ca a venit criza, poate mai scapam de nesimtititi, oportunisti si manageri dupa ureche.

marți, 22 decembrie 2009

Too young to die, too old to try ... 20 years ago.

Ascult de pe balcon comemorarile de la Televiziune.
Imi suna telefonul, ma uit cine este. Mama.
Au trecut 20 de ani.


In jurul pranzului, acum 20 de ani, telefonul de pe holul de la bunici a sunat rece. Am raspuns. Mama. Desi nu o vazusem de cateva zile si nu vorbisem cu ea tot de cateva zile, nu a vrut sa vorbeasca cu mine. A cerut-o pe bunica si atat.
Restul...

Nu stiu daca sunt o norocoasa ca existam atunci, nu stiu daca sunt norocoasa ca eram prea mica sa merg pe strazi, nu stiu daca sunt norocoasa ca nu am certificat de revolutionar.
Imi amintesc nebunia acelor zile si zambesc, oarecum nostalgica. Imi amintesc cearta dintre noi, copiii, legata de cine are mai multe artificii, imi amintesc mirosul de cozonaci si sarmale de pe scara blocului, imi amintesc ca ii cerusem lui Mos Gerila o alta bicicleta (primul Pegas cedase de la jumatate si voiam unul cu sha lunga..daca va mai amintiti), imi amintesc ca am furat 3 lei sa-mi cumpar o ciocolata Steluta, imi amintesc ca se facuse coada la complex si am mers toti copiii sa ne asezam- nu stiam ce se va vinde, dar era o coada si noi trebuia sa ne asezam.
Mi-o amintesc pe Nasa T. cum a iesit pe scari si a strigat ca a cazut Ceausescu. Atunci s-a oprit timpul in loc, pret de secunde, nestiind daca sa ne bucuram sau nu. Toti vecinii au iesit din bloc si au inceput sa discute, cu radioul in mana, mai fugeau la televizor, mai discutau si apoi i-am vazut pe unii plecand. Nu-mi amintesc daca s-au intors cu toti cei ce au plecat. Noi, cei mici, am revenit la jocurile noastre, la regretul ca derdelusul din coltul blocului nu avea zapada pe el (era primul an fara zapada pe derdelus, de Sarbatori), la cearta pe artificii si la cererile catre Mos Gerila.
Atunci a innebunit lumea. In blocul de pensionari militari s-au pus yale la scara, usa de la apartamentul bunicilor s-a inchis pentru prima data de cand stiam eu, de fapt toate usile de pe scara erau inchise si trebuia sa sunam sa fim primiti (eu stiam ca pui mana pe clanta si intrii-asa era pana atunci), oamenii ascultau la radio si televizor in continuu, la complex nu a mai fost coada la bananele verzi, programul meu de joaca afara a fost redus si nu mai aveam voie sa plec din fata blocului, iar de la Policolor se auzeau bubuituri ("mama ce pocnitori mishto au aia" ne gandeam noi)

Nu-mi amintesc fetele parintilor atunci...

luni, 21 decembrie 2009

In loc de urari de sarbatori

Sunt pe punctul de a schimba ceva mare pe ceva mic. Nu stiu de ce, dar iarna pare o idee mai buna sa fie lucrurile mici. iarna si oamenii isi doresc sa fie mici, ca atunci cand aluneca pe gheata sa fie mai aproape de pamant. Nici nu vreau sa ma gandesc cum e sa cazi de la 1.90 m inaltime.

Asa este si cu ..., desi am sustinut ca una lunga este mai buna, iarna, una scurta, e numai suficienta.

Va trimit o "bucata" de iubire in loc de urarile sarbatori, si sper sa va placa.

duminică, 20 decembrie 2009

Crowded house

A trecut o saptamana de cand m-am mutat in noua casa.
Nici nu siu cand a trecut timpul, parca mai ieri va povesteam aventurile cu banca, cu fondul de garantare si multe altele. Acum, toate astea par atat de departe incat ma intreb daca le-am trait sau doar le-am visat.
A trecut si nebunia cu zugravii, electricienii, instalatorii, a trecut pana si criza de nervi cand m-am vazut inundata chiar in ziua in care au plecat zugravii.
A ramas casa...asa cum mi-am dorit-o eu si usa larg deschisa.
Multi m-au intrebat cum e sa locuiesti singura...Habar nu am. A fost tot timpul plin aici, vizite, musafiri, prieteni...pe toti i-am intampinat cu "Bine ati venit la mine acasa".
Este incredibil de cat de putine lucruri avem nevoie pentru a gasi linistea pe care o cautam...o carte gasita acolo unde ai lasat-o acum 2 zile, o cutie in loc de masa, asa cum vrei tu, putere deplina asupra telecomenzii, dar si ... astea nu sunt importante.
Ma bucur de muzica de Craciun de la Magic FM, de o tigare fumata in mijlocul casei, de o cafea cu lapte nici prea dulce, nici prea amara si de bocanitul vecinilor de la 4, care abia acum se muta. In dormitor ma asteapta 2 genti pline cu haine, dar nu TREBUIE sa le asez acum, ci cand am eu chef, colindele se aud la radio, privesc zapada asezata pe acoperisurile caselor si simt mirosul de lemn ars in soba... vine Craciunul in casa noua.




Va invit in ...


marți, 15 decembrie 2009

AC/DC IN ROMANIA

Nu puteam sa fac update la postul anterior, dar ESTE OFICIAL.
Pe 16 Mai 2010, in Piata Constitutiei vom da cu ... TNT.

Pe carcotasi ii invit sa arunce un ochi aici, site-ul oficial...daca nu l-au clonat si p-asta.

Sonisphere or AC/DC

Iar umbla in targ ca vin cei de la AC/DC in Romania. Nu mai cred nimic pana nu vad pe site-ul lor scria negru pe alb Romania- Bucharest.

Tot la anul intram in circuitul Sonisphere, unde ar trebui sa-i vedem pe cei 4 la treaba...Metallica...Megadeth...Anthrax... Slayer...

Metallica a mai fost de 2 ori...dar nu-i cu suparare si a 3 oara, poate acum ajung la concert.
Slayer a mai fost, nu sunt printre favoritii mei...poate acum cativa ani
Megadeth ...hmm...



... ce mai e de spus.

Voi ce credeti, vine sau nu AC/DC in Romania in 2010?

luni, 14 decembrie 2009

Unde sunt?

Stiam ca legile sunt date sa fie urmate si nu demonstrate, dar se pare ca in Romania totul este posibil.
Ori mi se intampla toate numai mie ori e de la aerul rece, cert este ca nimic nu mai este asa cum ar trebui sa fie. Poate sunt obosita si mai sensibila la lucrurile acestea dar ...

vineri seara, la iesirea dintr-un magazin cu materiale de constructii, dupa ce observ la casa vecina un nene cum rupe ambalajul la o yala si o baga in buzunar, agentii de paza ma verifica pe mine de 2 ori, desi aveam numai cutii mari, deci imposibil de bagat in buzunar, iar pe nenea il lasa sa iasa linistit.

sambata seara, dupa cateva beri fara alcool, am sfidat legile fizicii si toate celelalte legi inundandu-mi vecina. Cum care vecina? Vecina de la etajul superior. Nu ati inteles? Nici eu, dar ea sustine ca este posibil ca apa sa curga in sus si nu in jos.

sambata noaptea, pe Vasile Milea, chiar langa noul mare magazin, 2 ... "tineri" in pantaloni scurti (sambata a nins prima data in acest sezon) jucau fotbal. Unul pe o parte a bulevardului, celalalt pe cealalta parte, alergand in paralel si dand mingea printre masinile care circulau....doar ce am scris de gardul mic.

duminica dimineata imi dau seama ca ce am invatat la scoala ramane valabil, si anume apa curge in jos. drept urmare a inundatie pe care i-am produs-o sambata vecinei de sus si a faptului ca a plecat definitiv zugravul din casa....am o mare pata pe tavan.

Chiar nu-mi doresc sa demonstrez pe pielea mea toate legile lui Murphy.
Voi ce ati reusit pana acum?

vineri, 11 decembrie 2009

O gradina cu gard mic

Si ma refer la gradina aceea de sus, unde oricat ar incerca unii sa inchida poarta, gardul este mic si il sar multi.
Aproape in fiecare dimineata fac revista presei nationale. Nu-mi ia foarte mult timp sa parcurg ziarele, multe avand acelasi subiect tratat din perspective diferite.
Vinerea, insa, este o zi speciala si mai citesc un ziar. Un ziar pe care in mod normal nu-l deschid.
De ce vinerea?
Pentru ca ... daca nu ar fi de plans, este, cu siguranta, de ras. Limbajul, la limita dex-ului, este daca nu penibil pentru cel ce scrie, cu siguranta este jenant pentru cel ce citeste.

Va las sa va delectati cu TRICOLORUL.

Acum ati inteles de ce e gardul mic?

joi, 10 decembrie 2009

Un om normal intr-o tara anormala

In duminica alegerilor, dupa ca m-am bucurat de darurile primite de la Mos Nicolae si am servit o cafea calda, m-am asezat in fata televizorului, cat sa-mi caut cheful de a pleca spre sectia de votare.
Dau sa beau din cafea si, mai,mai sa murdaresc televizorul, cand il vad pe unul dintre candidatii la presedentie cum e strans de brat de consoarta si cum i se sopteste pe sub buze ce sa faca. Raman la parerea ca un barbat puternic are in spate o femeie puternica, dar parca femeia aceea parea, mai degraba, papusar.
Nebunia zilei de duminica a continuat cu o emisiune politica in plina zi de alegeri. Si uite cum Rudotel si alte personaje politice isi dadeau cu parerea cine ar trebui sa ne fie presedinte. Schimb postul, socata de emisiune, si ajung la un alt rudotel...omul suna la 112, in direct, sa reclame emisiunea de pe care tocmai schimbasem eu.
Scarbita de ceea ce se intampla in jur, plec sa votez. In drum spre scoala, trec pe langa un birt unse de discuta politica la un pahar de tuica puturoasa. Oameni care fusesera la vot, oameni care urmau sa voteze se certau si mai dadeau un paharel peste cap. Chiar la coltul sectii de votare. Sectie de votare intr-o scoala. Legea interzice birturile langa scoli? Asa si?
Nu am inteles de ce erau pline culoarele scolii de oameni, nu in fata listelor cu sectiile, ci pe la colturi sau in dreptul scarilor. Se dicuta politica...doar e o sectie de votare. In salile unde erau urnele, mai multi contopisti decat votanti.
Duminica seara ma asez in pat crezand ca ala cu par e presedinte.
Luni dimineata, in drum spre birou, aflu de la radio ca ala fara par e presedinte.
Cine sa va mai inteleaga, oameni buni?
Ziua de luni scoate tot ce-i mai rau din oameni. Incep injuriile, incep aratarile cu degetul, incep intrebarile si incep luptele pentru scaune.
Subit constatam ca avem o diaspora, cu drepturi asemenea noua, ROMANII. Sper din tot sufletul ca invidia si nu prostia sa-i fi manat pe toti acei care au spus ca ar trebui sa li se ridice drepturile romanilor plecati din tara. Asa cum au dreptul la vot, asa au dreptul sa trimita in Romania sute, mii sau zeci de mii de euro.
Vine ziua de marti. Inca nu se stie sigur cine e presedinte, emigrantii sunt improscati cu injuraturi, iar eu aflu ce inseamna 3 ceasuri rele.
O teava sparta, 2 muncitori de la Enel prosti, materiale noi care se strica imediat ce sunt scoase din ambalaj, vecini care se indreapta catre linistea eterna si sunt deranjati de orice tantar, niste scari prea inalte si niste picioare obosite= cazatura...
Miercuri primesc o hartie de la ANAF. Urasc plicurile acelea cu sigla ANAF, niciodata nu anunta ceva bun. Desi compania si-a platit darile la stat, datorita unei probleme din sistemul lor suntem buni de plata, asta daca nu ne inchid conturile. Repet, gresela este in sistemul lor.
In tara asta, lucrurile normale au devenit anormale si invers. Poate si noi oamenii suntem ca ele, devenim anormali cand nu mai stim cum e normali.

vineri, 4 decembrie 2009

Je pense a vous

Festivalul Filmului Francez la Bucuresti s-a incheiat aseara cu ...



Daca aveti ocazia sa il vedeti, nu o ratati. E un film tipic european, tipic frantuzesc, un film nici greu, dar nici usor, un film...

Singurul lucru pe care nu l-am inteles, a fost de ce la Festivalul Filmului Francez de la Bucuresti, toate productiile au fost titrate in engleza?

joi, 3 decembrie 2009

Daca as fii pentru o zi presedinte

... si as putea sa aleg acea zi, as alege ziua de 1 Decembrie.
O zi posomorata de iarna, cu ceata apasand umerii plini de importanta, o zi in care totul este ... sau ar trebui sa fie .... ROMANESC.

Daca as fii pentru o zi presedinte, constienta ca nu pot schimba nimic in acea zi, as participa la Parada de Ziua Nationala. Chiar daca presedintele este important in fiecare zi, incarcatura emotionala si extraordinara sansa de a fi persoana careia i se da onorul depasesc orice alte atributii ale presedintelui.

Uitam sa fim romani in fiecare zi, ne amintim unde ne-am nascut cand plecam peste hotare, cand nu mai simtim mirosul de mici, cand berea nu o mai bem cu prietenii, cand usile ni se deschid mai greu. Uitam sa fim romani de Ziua Nationala. Ii asteptam pe altii sa fie romani in locul nostru.
Nu vor veni, asa cum nici noi nu putem fi nemti sau americani, asa nu pot fi nici ei romani.
Nu putem lasa doar un om sa fie roman pentru toti, nu putem sa asteptam sa ne traiasca altii sentimentele, nu putem sa-i uitam pe cei care, asemeni altora acum 20 de ani, au crezut in ceea ce au luptat si au murit pentru asta, au crezut intr-o Romanie a romanilor, au crezut ca noi nu vom uita jertfa lor in Razboiul cel Mare.

Inainte de a-i arata cu degetul pe cei ce au uitat astazi ce s-a intamplat acum 20 de ani, poate ar trebui sa ne uitam in oglinda, sa ne intrebam daca noi stim ce s-a intamplat acum aproape 100 de ani.

Daca as fii pentru o zi presedinte, as avea puterea sa ii salut pe predecesorii mei, as asculta mandra imnul tarii si as pleca la mult timp dupa ce am primit onorul de la Regimentul de Garda si Protocol "Mihai Viteazu".


vineri, 27 noiembrie 2009

ACCA, CFA, DR si altele asemenea

Oamenii sufera de titluri, de la sir si lady pana la ba sau fa, nu conteaza cum titlu sa fie.
Imi amintesc cum radeam cand eram mica de titlurile ce tronau frumos pe sonerie. Mergeai la cineva acasa si vedeai scris pe sonerie, fix langa buton "Av. X-ulescu" sau "Dr. Y-escu" sau "Col. Zgarci".
Intre timp au disparut titlurile de pe sonerii, au disparut si soneriile, mai ramane sa dispara prostii.
In ultimii ani a fost epidemie de "Doctori"- nu medici, ci doctori in litere, economie, religie, muzica.... Peste tot, la tot pasul exista un doctor care nu te poate salva daca tragi sa mori, dar este doctor.
Recent, este la moda sa faci CFA sau ACCA. Spun este la moda pentru ca multi se inscriu fara sa inteleaga rostul sau scopul acestor cursuri. Multi se inscriu pentru ca "da bine" la CV sua pentru inca o diploma in plus.
Mi-am prospus sa scriu ce inseamna ACCA- de ce si pentru cine.
Apropo, voi, cei care va strangeti diplomele in biblioraft, va tin de cald sau macar in locul hartiei igienice le puteti folosii?

joi, 19 noiembrie 2009

Mircea Geoana fura de pe blogul meu

Nu stiu ce parere aveti voi, poate ma credeti nebuna sa spun asta, dar prea suna a plagiat. Nu spun ca parerile mele nu pot fi bune si copiate, dar sa ajunga in gura lui Mircica e mult.

In seara aceasta, butonand telecomanda, am ajuns pe Realitatea TV, unde ... Mircica zbiera din toti plamanii cum e cu blestemul celor 3 Elene din istoria Romaniei.
Am sa fac apel la memoria Dumneavostra (voi, cei ce ma cititi sunteti Dumneavoastra si nu ei, cei ce fura) si am sa va trimit la un post pe care l-am scris in data de 8 Octombrie 2008, intitulat
"Dictatura celor 3 Lene"
Ca sa intelegeti despre ce este vorba...iata ce apare in presa, pe data de 28 Octombrie 2009...
http://www.mediafax.ro/politic/geoana-vorbeste-despre-blestemul-celor-trei-elene-5059639
Mentionez ca nu am cunostinte printre sfatuitorii candidatilor la presedentie, nu s-a scurs niciun document prin faxul meu, astfel incat sa fiu banuita ca am stiu ce o sa se spuna in campanie.

Nu stiu daca la CIA se predau cursuri de istoria Romaniei, drept pentru care am sa pun aceasta "scapare" pe seama consilierilor lui Mircica.
Nu cer drepturi de autor, probabil ideea aceasta au mai avut-o si altii, dar mi se pare culmea sa ajung sa gandesc ca Geoana.
Un lucru este clar... daca in primul tur al alegerilor merg la vot, in turul doi, in cazul in care ajung Geoana si Basescu....nu pot sa-mi dau votul nici unuia dintre ei.

Ca un spirit de gluma, pe care altii nu si-l permit in aceasta perioada, am sa spun ca in ritmul acesta, peste 5 ani imi achit apartamentul din banii adunati cu sloganuri electorale.

miercuri, 18 noiembrie 2009

Ba boule!!!

-Ba boule....da, tu doctore. Tu prostul de ai stat ani de zile prin scoli, de ti-ai tocit coate invatand. Ce te uiti asa la mine? Da. Esti un bou. Stai si muncesti pe 10 milioane.

-Ba boule...da, da, tu profesore. Tu asta de vii cu metroul la scoala unde elevii vin cu mertanu. Tu boule, tu de incerci sa-i educi pe altii cu o leafa de 10 milioane.

-Ba cap de creta...da tu militiene...Ce te uiti ca prostul la mine? Ce, nu-ti mai ajunge leafa ca ti-au taiat astia sporurile? Baga munca, stai in intersectie, lasate calcat de masini, injunghiat de talhari...asa, asa...pe 10 milioane.

-Ba boule...Ce te uiti asa la mine? Ce crezi, ca daca ai niste trese pe umar si ai fost si prin Afganistan esti smecher? Baga munca fraiere pe 10 milioane, vino la servici chiar daca nu esti platit, asculta ordinele. Hai mars!

-Ba boule...Ce esti smecher ca joci pe scena? Sincer, eu nu inteleg nimic din ce faci tu, dar la 10 milioane cat ai salariu, nici nu ma astept sa poti mai mult.

-Ba boule...tu asta cu diplome de MBA facute prin strainatate. Poti sa le mananci? Dar poti sa te sui pe ele si sa te duci la birou? Asa si? Ai ramas somer ca s-a inchis firma? Ia si tu un ajutor de somaj de 5 milioane si dispari cu diplomele tale.

-Cum cine sunt eu de va fac boi? Eu sunt casierita de la metrou. Nu-mi ajungeti nici la degetul mic boilor. Eu iau prima, iau al 13-lea salariu...si mi se mareste si leafa boilor. Asa si? Ce daca voi nu aveti cu ce sa ajungeti la birou? Leafa mea sa creasca, ca de voi ma doare-n ...

***

Cum ar fi o zi cu greva la Radet?
Sau o zi cu greva la Apa Nova?
Sau o zi cu greva la Renel?
Aaa...pe boii astia i-au vandut...si nu pot cersi la guvern. Teapa boilor...ce misto de noi, la metrou.

marți, 10 noiembrie 2009

S I C T I R

E toamna, e campanie, e frig, e vant, e rau, e greu, e mult, e gol, e slab, e ...

Intre starea de sictir major care m-a cuprins si starea de sictir national din campanie, nu pot sa nu ma gandesc la ce avem si ce putem pierde.
Starea de sictir ma indeama sa stau in casa pe 22, sa-i las pe altii si altii sa raspunda sictirului national. Dar oare de ce as iesi din casa pe 22?




Romanii au injurat-o si au fluierat-o pe Madonna ca ne-a vorbit de rommi, unii au inteles chiar ca ne-a facut rommi (dar asta e alta poveste), ne deranjeaza cand ne spun austriecii ca le-am mancat lebedele sau italieni ca le-am violat femeile.
Ne deranjeaza cand vedem pe BBC imagini cu tigani cersing in Dublin, dar care sunt numiti romani, ne deranjeaza cand suntem arati cu degetul si facuti tigani de catre vestici.

Nu avem de ce. ASA SUNTEM.

Stiu ca orice vot conteaza, dar de la asta si pana la a te umili, a sterge orice urma de mandrie si orgoliu de presedinte si om ...e cale lunga. Si culmea, e mandru si orgolios cand nu trebuie.

HAI SICTIR.

joi, 5 noiembrie 2009

De ce

... cand ploua, toata lumea pleaca cu masina personala pe strazi?
... soferii de duminica se cred mostenitorii scaunului lui Schumi doar pe ploaie?
... barbatii lasa o masina, condusa de o femeie, sa le taie calea doar cand este soare?
... cand ploua, aceiasi barbati de mai sus devin mitocani?
... locuiesc toti in acelasi cartier?
... se numeste trafic cand, de fapt, este o imensa parcare?
... s-au inventat sepcile albe pentru politisti?
... iarna nu-i ca vara?

joi, 29 octombrie 2009

Un Danzel si nu Denzel

Astazi este ziua lui Danzel. Cine este Danzel???
Tata.
Nu i-am mai spus tata de prin liceu. La acea vreme nu stiam ca exista si un Denzel. Stiu ca nu se supara ca ii spun DANZEL, in familia mea respectul nu se exprima prin cuvinte ci prin sentimente si prin fapte. Desi lupta dintre scorpionul din el si pestele din mine este zilnica, in acelasi timp este una foarte productiva.
Stiu ca pentru tata voi ramane mereu fetita cu codite, chiar si atunci cand ii explic lucruri importante si mai stiu ca, in ciuda mastii impenetrabile pe care o afiseaza, Danzel este un sentimental.
Ca un copil bun ce sper sa fiu pentru tata, aseara mi-am cumparat un cadou. Da, mi-am cumparat, eu mie.

Stiu ca pentru Danzel e mai importanta fericirea mea decat un cadou, iar eu sunt fericita ca am gasit minunatia asta.

LA MULTI ANI DANZEL!!!

Ziua celor 3 intrebari

Unde este teatrul Bulandra?

Unde este libraria M. Sadoveanu?

Unde este biblioteca Academiei Romane?

... fara ajutorul domului GOAGAL, daca se poate...


Unde este Plaza?

Unde este Bamboo?

Unde este Up Town?

Cine poate raspunde cat mai repede si fara a cauta raspunsul?

miercuri, 28 octombrie 2009

O telenovela, un Funes si o Regina

Bate vant de curatenie prin viata mea. Am inceput cu filmele si muzica, pana ajung la lucrurile grele sper sa-mi treaca.
Nu stiu daca simt multi sa li s-au spalat creierii cu filmele americane sau cu muzica lor.
Am devenit un fel de vanator de filme europene. Unde e un film frantuzesc, chiar si cu Luis de Funes, acolo ma opresc cu telecomanda. Imi plac filmele care imi prezinta realitatea mea. M-am saturat de filmele americane care ne invata cum sa ne descurcam singuri, cum sa muncim de la 5 ani, cum sa ne luam o casa cu pasune si vreo 3 porci, animale de companie nu alta.
Ce am invatat din muzica si filmele americane?
1.Parinti te trimit la munca de la 5 ani, vinzi limonada, 3 acadele si uite bisnismenu. In teorie, aceasta practica se cheama ca te pregatesc pentru viata. In realitate, nu au trecut de faza sud si nord.
2. Casa trebuie sa fie obligatoriu cu pasune. Daca nu ai pasune si nu ai casa la marginea orasului, esti un nimeni. Daca nu iti iei animal de companie un porc sau o oaie, nu esti trendy. Ca sa afli cine este vecinul tau, trebuie musai sa-i faci o prajitura.
3. Sexul oral este cerinta obligatorie si eliminatorie pentru orice: casatorie, angajare, cumpararea unei masini. Acesta se practica, de obicei, "one way".
4. Daca n-ai SUV, n-ai prestanta. Este adevarat cei mai multi ocupanti ai acestor masini sunt ...rapperi...ca si la noi.
5. Te intalnesti cu prietenii si familia numai in baruri, cafenele sau restaurante. Este de preferat sa aveti un bar sau o cafenea "a voastra", unde sa vina lumea fara invitatie. Casa pentru care faci ipoteca la ipoteca ipotecii este muzeu sau, cel mult, hotel. Acolo nu inviti prieteni, familie sau cunostinte. Acolo stai cu animalul de companie.
Este asta realitatea noastra?
Ce ne invata filmele frantuzesti sau cele britanice?
1. Educatia conteaza. Intai mergi la scoala, inveti sa-ti scrii numele, inveti bunele maniere, apoi practici un sport, chiar sah, tot sport este. Ai toata viata inainte sa muncesti.
2. Casa, daca nu esti de vita nobila, este un apartamnet aporoape de Sena sau Tamisa. Un apartament cu mobila frumoasa, cu camere intortocheate, cu vecini care te saluta fara sa-ti ofere o prajitura inainte.
3. Daca ...esti cu cineva, intai il saruti pe acel cineva, si francezii stiu cel mai bine asta. Este posibil ca un englez sa nu faca sex oral toata viata lui, decat daca plateste un astfel de serviciu, si cu toate astea populeaza insula aceea de sute de ani.
4. Imi amintesc masinutele din seria "Jandarmul" sau din filmele cu Mr. Bean. Masini care incap pe stradutele inguste ale batranei Europe.
5. Pe prieteni ii inviti acasa, priviti un film, jucati un joc, serviti masa. Nu o sa platesti rata mai mult daca raman peste noapte la tine.
Este asta realitatea noastra?
De ce trebuie sa traim dupa cum ne invata altii? De ce este jignitor sa citim o carte in loc sa asteptam ecranizarea? De ce este injositor sa asculti Mozart pe MP3 in loc de MJ?
Daca stiti o telenovela, un film de actiune frantuzesc sau o comedie britanica pura, lasati si pe altii sa afle.

marți, 27 octombrie 2009

Ce trebuia demonstrat

Acum mult timp, am capatat prostul obicei de a inchide telefonul noaptea, am povestit pe blog cum am ajuns in faza asta.
Zilele trecute m-au lasat definitiv bateriile, motiv pentru care mi-am permis nesimtirea unor zile de concediu. Somn mult, citit carti, plimbat, fara internet, blog si alte dependente de felul acesta. Cum socoteala din targ nu se potriveste niciodata cu cea d-acasa, partea cu somnul mult a ramas la stadiul de dorinta. Am uitat sa inchid telefonul noaptea si joi dimineata, prima zi de concediu, suna din toate colturile bateriei lui la ora 9. Dupa ce am trecut peste livrarile de dimineata, ca deh, eu si cu baiatul cu smantana (pentru cine stie bancul), raspuns buimaca. Nici acum nu stiu ce am spus la telefon, stiu cu cine am vorbit ca m-am uitat dupa ce am facut ochi ca omul in apeluri, dar ce am spus....habar nu am.
In general mi se spune ca sunt jidanca, ca am apucaturile specifice, ca pot sa scot bani din piatra seaca. Eu nu cred, desi mama imi tot spune ca m-a nascut cu un doctor jidan, mi-e greu sa cred ca se ia "jidania". Eu cred ca am apucaturi de scotianca, desi nu merg des la vulcanizare.
Joi, dupa trezitul cu noaptea-n cap (in concediul de somn, ora 9 e noapte-n cap, DA?) ajung, insotita de cea mai buna prietena, la un magazin mare de mobila . Motivul? Nu cautam mobila, am renuntat la sportul asta, dar cautam fotoliile de masaj. Gratis, nu ca alea din centrele comerciale unde platesti. Gol fiind magazinul, am avut placerea unor 10-15 minute de masaj si dat in balansoar. Daca ar fi fost dupa mine, ma prindea noaptea acolo, dar prietena mea care nu are apucaturi de jidanca, scotianca sau orice alta "anca" s-a simtit rusinata si a vrut sa plecam. Nu spun numele magazinului, ca doar nu vreau sa gasesc fotoliul ocupat cand merg la masaj in week-end.
Vineri dimineata, ora 9, telefonul suna din nou. De ce naibii nu l-am inchis de seara???? Probleme de servici. Am capat "prostul" obicei sa las toate probleme de la birou la birou, asa ca oricine ma suna dupa program sau in concediu se loveste de un simplu "nu stiu", "cauta in hartii".
Sambata noaptea, dupa un finalul apoteotic al unui joc de .... am avut o discutie si mai apoteotica.
Oamenii joaca rolul pe care cred ca trebuie sa-l joace pentru a-i multumi pe altii. Nu trebuie sa fim cei mai frumosi sa fim iubiti de parinti, nu trebuie sa fim cei mai destepti sau cei mai bogati. Un parinte ar trebui sa-si iubeasca copilul indiferent daca este puscarias sau no.1 in top forbes, parerea mea.
Daca mai trebuia sa demonstrez inca o data de ce inchid telefonul noaptea, mi s-a demonstrat in concediu.
Daca mai are cineva dubii in privinta originii mele, anunt ca nu sunt jidanca, dar am fost scoasa afara de unul.
Daca mai crede cineva ca voi fi o mama "anormala", care-si va lua copilul in concediu si la restaurant inainte de-a face primii pasi... timpul ne va demonstra.
Indiferent de ziua saptamanii in care ma intorc din concediu, tot de "cacao" mi se pare situatia. Cineva ar trebui sa se ocupe de acesta problema si sa exista o perioada de acomodare intre concediu si serciviu.... O prima zi de lucru de maxim 3 ore, ziua a doua de maxim 4 ore, si tot asa pana la cele 8 ore (pe hartie).

marți, 20 octombrie 2009

A mai trecut un an

...si nimic nou sub soare.

A trecut un an de la inaugurarea oficiala a locului meu de refulare. Unii au decis sa-i spuna blog, dar eu cred ca "bloaga" mea nu intra in categoria aceea.
Imi reaminteste sistematic motivul pentru care l-am deschis, iar eu insist sa continui. Nu e vremea bilantului, nu stiu daca am evoluat, involuat sau stagnat... stiu doar ca uneori e bine ca exista.
Zilele trecute, pe cand studiam o batrana cocheta ce se indrepta spre un supermarket trecand pe langa o alta batrana nu foarte cocheta, nu foarte bogata, dar mandra, care se indrepta spre acelasi supermarket, nu am putut sa nu ma intreb "oare ce au fost in tinerete".
Poate au fost directoare sau poate femei de serviciu sau poate intretinute de soti sau poate acum sunt intretinute de copii sau poate.....
Ma joc. Ma joc cu cuvintele, cu nervii vostrii, cu imagini si sunete pana cand.... poate intr-o buna zi.
Traim zilnic iluzia libertatii dar suntem doar niste amarati de hamsteri.

luni, 19 octombrie 2009

The new champion- JENSON BUTTON

Desi sezonul de Formula 1 nu s-a terminat, ramand cursa de la Abu Dhabi, campionul a fost desemnat.
Jenson Button preia titlul de la Hamilton. Nu pot sa spun decat ca ma bucur ca a castigat. Desi nu a avut cele mai spectaculoase evolutii, a avut cele mai gandite strategii si cel mai mult calm la volan. Bucuria castigarii titlului a fost partial umbrita de faptul ca nu a castiga si cursa in care a devenit campion mondial, dar cine se mai uita la detalii.
Uitandu-ma la clasamentul actual, nu pot decat sa fiu uimita de ceea ce au facut granzii din circuit, primele 2 pozitii fiind ocupate de Brawn GP si Red Bull si nu de Mercedes ori Ferrari.
Anul acesta speram intr-o revenire a lui Alonso, dar mai avem si anul viitor, cand sper ca masina Ferrari sa fie pe placul lui, in ciudat mult discutatului volan. Din pacate F1 nu mai inseamna doar pilot, inseamna strategie, inseamna bani, inseamna industrie. In indutrie se pierd geniile si razbat robotii. Nu spun ca Jenson ar fii unul, spun doar ca Ross Brawn a nascut echipa din nimic si a dus pe primul loc.
Sper ca la anul sa fiu pe unul din circuite, asta daca se vor hotara sa readuca Marele Circ in Europa si sa nu-l mai lase pe piste unde nici mustele nu asista. Pana la anul...ramas bun F1.

vineri, 16 octombrie 2009

Basescu - el unico comandante

Ziarele, tv-ul si radiourile sunt impanzite de lupta politica, de jocul acesta de-a fata scunselea fara sfarsit.
Incep sa ma gandesc daca nu cumva suntem noi prea orbi, nu vedem mai departe de ceea ce ni se arata si acceptam adevarul altora.

Daca Basescu lupta de fapt cu "grupurile de interese", grupuri care isi dau silinta sa il darame definitiv?
Daca Basescu e inconjurat de oamenii in care are el incredere si care doresc binele acestei tari?
Daca Basescu incearca sa faca o justitie curata, iar altii incearca sa o murdareasca?
Daca Basescu este intr-adevar ceea ce ii trebuie Romaniei, dar altii vor cascavalul si il bombardeaza cu tot felul de capcane?
Daca Basescu e cel neinfricat care lupta importriva celor ce vor sa ne vanda tara?

Nu stiu daca ati vazut "Teoria Conspiratiei", eforturile unui singur om sa demonstreze ca ceea ce altii sunt facuti sa vada si sa creada nu este realitatea ci este doar scenariul unora? Daca ceea ce ne spune Basescu este adevarul? Daca Basescu este omul care lupta singur impotriva tuturor? Daca are nevoie ca noi sa-l credem si sa-l ajutam? Daca Basescu este "el unico comandante" al unei natii cu ochelari de cal? Prea lupta toti impotriva lui, prea sunt toti buni samariteni si el este unicul inamic, prea au rasarit toate orgoliile cand ne arde c**ul.
Sau sa fie totul doar o adaptare a scenariului de la "Wag the dog", mai mult sau mai putin?
Asemeni scenariilor holiudene pare scenariul dambovitean.

Sa fie totul de la vinerea asta ploioasa de octombrie? Sau de vina sa fie nevoia de concediu?

miercuri, 14 octombrie 2009

Lista de cadouri

Asa cum spuneam aici, toata nebunia cu achizitionarea unei case a luat sfarsit. Fiind pe valul alergaturii, am inceput sa caut mobila si am tinut-o asa, week-end de week-end prin magazine, pe la Ikea, pe la Mobexpert, pe la Elvila, pana cand am primit o caldare cu apa rece peste ochii.
Intrebata fiind ce fac in week-end, am raspuns ca merg sa caut mobila, raspuns pe care il dadusem si week-end-ul anterior. Raspunsul meu a fost urmat de o intrebare, fireasca daca ma gandesc acum, dar care m-a blocat pe moment-"da ce plm, ti-ai cumparat casa poporului?".
Pentru ca nu mi-am cumparat casa poporului, astept sa mi-o dea ei pe "persoana fizica", am renuntat sa mai caut mobila si decoratiuni. Que sera, sera. In momentul in care am renuntat la sportul acesta, am inceput sa primesc cadouri de casa noua.
Nu m-am mutat inca in noua casa, dar primesc cadouri de casa noua. Ori eu am cei mai adevarati prieteni, ori sunt eu cea mai adevarata prietena....as merge pe prima varianta mai bine.


Au inceput sa curga ofertele si sa se inscrie oamenii la cadouri. O prietena m-a anuntat ca-mi cumpara fier de calcat (probabil isi doreste foarte mult sa vada cum calc-surpriza), dar o alta prietena i-a luat-o inainte si mi-a si adus ustensila cu pricina. Pentru a nu mai exista discutii, ieri am intocmit o lista cu ceea ce am si cu ceea ce si-au adjudecat altii... m-am gandit eu ca nu e tocmai ok sa faci dubluri la fierul de calcat.
Majoritatea cadourilor sunt de curatenie, gatit sau calcat...probabil m-am desconspirat eu candva ca-mi place sa fiu gospodina. Nina a spart "traditia" si a declarat, in scris, ca-mi aduce o cadita ca a ei, care ar putea fi folosita si in dormitor...cum, habar n-am.

Este adevarat ca printre 2 cadouri, mi s-a batut si obrazul si am fost intrebata daca vorbesc serios cu lista sau nu. Ei bine, am vorbit serios. Nimeni nu are bani, si atunci e mai bine sa faci un cadou util si sa vezi bucuria celui care il primeste decat sa faci un cadou "nefolositor la casa omului".

marți, 13 octombrie 2009

De ce nu emigrez


Un indemn la moda in zilele noastre, dar putini il urmeaza si mult mai putini reusesc.

M-am intrebat adeseori de ce nu, am resursele necesare, am unde, am de ce, dar totusi de ce nu emigrez.
Imi place sa citesc presa straina, sa inteleg realitatea de la ei si sa o vad prin ochii lor. Am observat ca si la ei se promite in campaniile electorale. Se promite in limita bunului simt, atat cat ii tine obrazul sa spuna. Nu promit extraterestrii, nu promit cate un ozn pentru fiecare, nu promit ca toti or sa castige la loto, promit atat cat omul de rand poate intelege.

La noi se promite mult, atat de mult incat cred si ei la un moment dat. Mai ca ar fi in stare sa-ti promita si soarele de pe cer doar sa-i votezi.
In final, cand ei (nemtii, francezii, italieni) nu se tin de cuvant e de rau, doar nu au promis mult si, acum, o promisiune netinuta din 2 promisiuni parca nu merge. La noi, cand nu se tin de promisiuni, din miile de promisiuni, parca nu ai cum sa te mai enervezi ca nu prea stii pentru care mai exact.

Cum as putea sa plec in Germania, de exemplu? Adica sa respect limita de viteza pe autostrada, sa gasesc un telefon in cazul in care patesc ceva la masina, sa sun la politie si sa vina imediat? Pai cum mai pot sa vad eu asfaltul ridicat de bizonul de pe autostrada, care testeaza viteza limita a masinii?

Cum as putea sa plec in Austria? Acolo as avea posibilitatea sa-mi aleg furnizorul casnic de gaze sau curent electric, iar asta ar insemna stres; pe cand aici, nu aleg nimic, mi se baga pe gat si dispare stresul.

Cum sa plec in Spania? Sa merg cu masina pe stradute inguste si sa intalnesc o batranica ce se chinuie 45 de minute sa-si parcheze masinuta pe un loc unde pui o basculanta si sa nu o injure nimeni? Sa nu se dea nimeni jos din masina si sa-i sparga geamul, sa o scoata afara si sa-i parcheze masina? Pai si eu de ce as mai rade in ziua respectiva?

Cum sa plec in Italia si sa comand un expresso si sa primesc un expresso, cand aici pot sa comand un expresso si sa primesc niste laturi? Deci aia nu se gandesc deloc la sanatatea mea, pe cand romanasii tin la mine si la inima mea.

Cum sa plec in Franta? Cum sa stau la un mic bistro pe marginea drumului si sa servesc un corn si un pahar de vin fara sa sape unul trotuarul cu picamarul, fix in fata mea? As putea intarzia zilnic la servici acolo, pe cand aici, nu am terasa la marginea drumului unde nu se sparge un trotuar, asa ca fug repede la birou.

Cum sa plec in Olanda si sa dau bani pe o tigare sau o prajiturica, cand pot sa primesc gratis aceleasi senzatii in Vama sau in spatele blocului?

Cum sa plec in Belgia si sa muncesc 8 ore, maxim 9, cand aici pot sa muncesc 10-11 ore? Asa nu mai am timp sa-mi cheltui banii pe tot felul de prostii precum teatre, filme, concerte. Si educatia strica, uite unde i-a dus pe straini, la stres, la lipsa sanatatii, la incruntare, la locuri de pierzanie prin teatre luminate.

Cum sa plec in Suedia si sa nu ma fluiere nimeni pe strada si sa nu ma strige nimeni "pasarica", "printeso" sau "fa"? Pai eu cum as sti ca mai sunt interesanta pentru barbati, daca ei sunt prea timizi sa ma fluiere si injure daca nu raspund?

Cum as putea sa plec in Norvegia daca nu e stabilit ce e tara aia? Regat sau republica, sa ma lamureasca si pe mine cineva.... Leanooo, ia zi fa!!!


Poate ca de data asta ma incapatanez stupid sa cred ca nu fuga e solutia. Ma incapatanez sa cred ca mai exista oameni care au in vocabular expresiile "te rog", "multumesc" si "pardon". Ma incapatanez sa cred ca ceilalti nu muncesc cu 4 maini si nu mananca cu 2 guri. Ma incapatanez sa cred ca nu Guta e Eric Clapton-ul Romaniei. Ma incapatanez sa cred ca noi toti putem schimba lucruri. Putem sa incetam sa scuipam pe strada, sa injuram la volam, sa aruncam ambalaje pe strada, sa distrugem masini doar pentru ca ne-au ocupat locul de parcare, sa intoarcem capul cand o femeie este batuta pe strada, sa fugim in directia opusa cand o copila este violata, sa ne ascundem in spatele perdelelor cand o casa este sparta.

Joker-ul are dreptate. Poate ar trebui sa incepem sa traim, dar hai sa nu ne mai amagim ca putem traim doar acolo.


Loc de ... fiecare ce vrea!!!


Cand ati deschis ultima data pagina de internet a Guvernului Romaniei? Eu acum am deschis-o, n-as mai fii facut-o, si m-am speriat.
Mama voastra de ipocriti ce-mi sunteti, va puneti poza pe prima pagina a Guvernului tarii de parca ati venit cu el d-acasa. Pai cand nea Nicu era pe toti pereti si toate gardurile, era dictator, si daca el n-a ajuns pe internet, ati ajuns voi... coate goale, mate fripte...
Napoleon spunea ca "esentele de parfum si otravurile se tin in sticlute mici"- si esenta de parfum de e, e de la spatele calului.

UNDE ESTI TU TEPES DOAMNE???

joi, 8 octombrie 2009

Dictatura celor 3 "Lene"

Am sa incep cu o trimitere la cuvantul "dictatura". Romania a trait 2 dictaturi recunoscute istoric.
O vorba din popor spune ca "in spatele unui barbat puternic, se ascunde o femeie puternica".

Prima dictatura cunoscuta in Romania este dictatura lui
Carol al II-lea. Cine se afla in spatele lui? ELENA Lupescu, femeia care conducea Romania din umbra.

A doua dictatura cunoscuta de romani a fost dictatura lui Nicolae Ceausescu. Nu trebuie sa fac trimitere pentru a sti cine a fost, dar cine se afla in spatele lui?
ELENA Ceausescu, femeia in fata careia toti barbatii importanti din stat deveneau simpli catelusi.

Ne indreptam spre a treia dictatura? Stim sigur ca in spate se afla ELENA Udrea, dar trebuie sa ne lasam din nou subjugati de vanitatea unei "LENE"?

O prefer pe Leana de la "Vacanta Mare", in locul acestui razboi troian cu iz balcanic. Hai sa trecem la clasici si sa lasam mitologia greaca pentru pasionati.

miercuri, 7 octombrie 2009

O greva ca la carte

Ma trezesc dimineata ca un cetatean model si ma pregatesc sa plec la birou. La radioul din bucatarie se aude o stire "bomba"- participantii la greva se aduna la intrarea de pe A1 in Bucuresti pentru a fi condusi, in mod organizat, catre centrul orasului.
Cum drumul catre centru trece prin fata blocului meu, imi iau haina si geanta in graba "mica" (ieri am avut un accident la glezna cu reluare, o treapta nesemnalizata si apoi o castana- nu sunt cu capul in nori...e plafonul prea jos) si fug la birou.

Ma urc in masina si incerc sa ies din parcare... si incerc... dupa 15 minute tot la incercare sunt. Privesc cum curg autocare si microbuze cu demonstranti.... dupa alte 20 de minute si o tigare reusesc sa ies din parcare si sa ma asez frumos pe bulevard. Si stau...si ma uit la autocare si microbuze si masini de provincie si mai fumez o tigare. Dupa aproape 40 de minute de cand am plecat de acasa, sunt la 2 statii de autobuz distanta de bloc, motiv pentru care schimb traseul normal si caut stradute intortocheate, scurtaturi si cate un trotuar.
Dupa o ora de la plecare sunt la 2 strazi de birou. Incerc sa traversez soseaua Kiseleff, nu am cum sa o evit decat pe la Constanta, iar azi nu am chef de plimbare. Un politist opreste circulatia pe strada arh. Mincu si lasa participantii la greva sa treaca.


... si trec imbracati in tricouri rosii cu sepci rosii, in tricouri albe cu sepci albe, in tricouri albastre cu sepci albastre.
... si tot trec. Nu credeam ca in Romania anilor 2000 se mai pot face astfel de greve. Nu credeam ca mai exista spiritul solidaritatii in noi. Dar uite ca se poate.
Cand m-a oprit politistul, primul instinct a fost sa-i injur cu greva lor, apoi m-am gandit ca pot fi si eu in situatia aceea sau parintii mei sau prietenii mei sau...chiar TU.
Trec de Kiseleff si ajung la Aviatorilor. SOC. Zeci de autocare si microbuze cu grevisti. ZECI.

Inainte de-ai injura pe grevisti, gandeste-te ca poti fi si tu acolo. Gandeste-te ca maine poti ramane si tu fara slujba si ai vrea sa faca cineva o greva sa-ti strige nemultumirile.
Un strop de solidaritate omoara Romania?

luni, 5 octombrie 2009

Ferma animalelor

Inainte de a merge la vot, inainte de stampila, inainte de a repeta greseli, inainte de orice ... urmareste "Last king of Scotland" ... pentru noi nu e prea tarziu.





Unde sunt mailurile de acum 5 ani care ne trimeteau in Congo? Unde sunt miile de mesaje care ne indemnau sa votam schimbarea? Nu mai este nevoie de ele?

vineri, 2 octombrie 2009

Caut-o la amigdale

Iubirea adolescentina se manifesta in toate locurile. Vezi tinerii, pusti carora abia le-a mijit mustata si fete care invata sa mearga pe tocuri, cum se inghesuie la colt de bloc, in curtea scolii, pe scara blocului, in autobuz, la coada la film, oriunde numai inghesuiala sa fie.
Lucrurile astea nu se schimba niciodata, poate mai scade varsta la care incepe inghesuiala, dar adolescenti inghesuindu-se vom vedea mereu.
Sa nu fim carcotase, si noi, cand eram adolescente, ne inghesuiam prin locuri ferite de privirile curiosilor, ne lasam stranse in brate, sarutate si intrebam curioase mandrul "unde ai gasit corn cald si de ce-l ascunzi in buzunar?".
Am evoluat, ne-am maturizat si am aflat ca in buzunar nu se ascunde decat... bucuria de a fi cu noi. Nu ne mai inghesuim la colt de strada, iubirea a devenit mai linistita, mai adanca, a trecut de faza animalica din tinerete.
***
Acum, tineri responsabili cum ne pretindem, ne luam partenerul/partenera de mana, ne plimbam prin parc, prin mall, ne sarutam fugar pe strada, caci acum avem loc pentru .... interzis.
E adevarat ca mai exista persoane care si-au trait viata un pic invers. In adolescenta se plimbau de mana si doar nu cereau voie de la parinti sa se sarute. Acum, maturi fiind, traiesc iubirea animalica. Nu conteaza locul, nu conteaza cand, ei se inghesuie.
***
Si uite asa, stateam la o masa cu 2 adolescenti intarziati, discutam probleme importante si cand asteptam replica lui, il vedeam cum sare pe mandra si o saruta cu patos.
Prima data, m-am gandit ca o vrea sa imparta cu ea fumul de tigara, ca deh, e criza.
Continuam discutia, mai bem o bere, analizam unele probleme si iar sare pe ea. Stai omule, ca speri fata care oricum nu era atenta la discutia noastra. Nimic. El ii face controlul.
Reluam discutia, din punctul in care ramasesem la ultimul control de amigdale si nici una, nici doua, hop pe ea din nou.
Dupa ce raman si a treia oara cu cuvintele in aer, ii intreb daca au nevoie de o camera, caci ma ofer sa le inchiriez una la hotel. Stupoare. Locuiesc impreuna.
Ma gandesc ca remarca mea ii va calma instinctele animalice si vom reusi sa incheiem discutia, fara ca eu sa ma uit la ei cum se inghesuie. Nu se numara printre placerile mele voyarismul, dar se pare ca se numara printre ale lor. Ne intoarcem la discutie, mai bem o bere si, cand ti-e lumea mai draga ioane, iar pe ea.
Daca am vazut ca oamenilor le place cu spectatori, am zis ca-i momentul sa iau masuri. Si uite cum eram noi pe o teresa plina oameni, cum asta tot sarea pe ea si cum eu incep sa-i fac galerie si sa strig, nu foarte tare, "asa tata, caut-o la amigdale. ia vezi, sunt inflamate?"


Se opresc, ma privesc uimiti si-mi spun ca-s nebuna. Io-s nebuna???
Pai eu ma joc de-a doctorul orl-ist in plina strada, doar, doar m-o vedea cineva???


Uite asa isi rateaza unii oameni viata. El ar fi un ORL-ist extraordinar, iar ea o pacienta desavarsita.

***sursa imaginii

marți, 29 septembrie 2009

Mica si groasa sau lunga si subtire

Eu vreau ...
... iar eu vreau ...

E doar o problema de gust, ar spune unii, altii ar spune ca e problema de stil, iar carcotasii , dupa ce si-ar rade in barba, ar spune ca marimea nu conteaza, jucausa sa fie.
Jucause sunt toate, indiferent de lungime, grosime si miros. Unul din viciile cele mai apreciate in randul femeilor.
Nu cunosc multe femei care sa se ascunda in spatele lor, sa le refuze sau sa strambe din nas la aparitita lor. Bine, nu cunosc nici barbati multi care sa carcoteasca la prezenta lor si mereu am spus ca un barbat care nu le apreciaza este un barbat cu o multime de alte defecte.
***
Nu inteleg, insa, de ce sa alegi sa strangi intre degete una mica si groasa cand poti alege una lunga si la fel de groasa.
La fel de bine, nu inteleg de ce sa te multumesti cu una lunga si subtire, pe care sa o manui falnica, cand poti avea una la adevarata ei masura.
Femeile sunt greu de multumit, intotdeauna vor mai mult sau mai putin, vor mai mare sau mai slab, vor mai gras sau mai subtire, vor mai mult sau mai putin. Femeile sunt acea specie care reuseste performanta de a nu se face inteleasa nici printre semenele ei.
Revenind la problema mea, de ce prefera unele femei una mica si groasa cum este ...
aceasta?
De ce unele prefera una lunga si subtire precum ...
aceasta?
De ce le aleg pe acestea, cand pot avea una mare si groasa precum ...




***
Daca tot alegem cum sa murim, macar sa murim satisfacute!!!

joi, 24 septembrie 2009

Taximetristul dement

Tocmai s-au troznit 2 taxiuri la coltul strazii. Nu am auzit lovitura, dar am auzit injuraturile.
Nu-mi place sa merg cu taxiul, prefer sa nu beau cand merg la o petrecere, tocmai pentru a nu utiliza taxiul.
Acum cateva luni, fiind ziua unei prietene, am renunta la confortul masinii mele pentru un pahar de vin chilian. Primul taxi a fost ok, poate pentru ca era zi, la al doilea ...era noapte si periculos.
Am facut comanda, am chemat un taxi de la 2000 si am plecat in aventura. Nu miroseam a bautura, nici nu aveam cum dupa 2 pahare de vin, nu ma grabeam acasa ca nu-mi plang copii de foame.
Dupa ce m-am suit in taxi, suna telefonul domnului...nebunului de la volan. Raspunde, se apleaca pe volan, muta telefonul in mana dreapta si da-i raliu prin Bucuresti.
Primul semafor rosu, il vad eu din spate de la cativa zeci de metri, nebunul de la volan testeaza franele fix pe trecerea de pietoni din dreptul semaforului. Coafura rezista. Il anunt ca nu ma grabesc. Da din cap ca a inteles.
Alergam disperati, tot cu telefonul la ureche, spre al doilea semafor. Imi dau seama ca are probleme in cuplu, dupa conversatia care nu mai era de mult privata. Rosu...testeaza din nou franele pe trecerea de pietoni. Coafura rezista, nervii incep sa cedeze. Il anunta ca nu nasc si nu am nevoie nici la toaleta, inca.
In continuare aplecat pe volan, cu telefonul in dreapta, schimband vitezele cu stanga, trece in viteza sinele de tramvai de la pasajul Victoriei, si la intrare si la iesire. Coafura rezista, stomacul nu.
Trec peste toata diplomatia si bunul simt de a nu intrerupe o persoana cand vorbeste la telefon si ii spun, din nou, ca nu ma grabesc si as aprecia daca nu ar merge cu viteza. Imi raspunde ca se grabeste el. Il rog sa opreasca, sa iau alt taxi doarece intentionez sa ajung acasa si nu la spital.
Beleste ochii la mine, o injura pe mandra de la telefon, inchide telefonul, se aseaza normal in scaun si conduce civilizat pana la destinatie. In fata blocului, ma intreaba daca o sa-i fac reclamatie la dispecerat.
***
Acum cateva seri, cand iar am renuntat la masina pentru un pahar de mojito (beau din an in paste, nu sariti), am apelat la serviciile altui nebun. Trecand peste faptul ca ne-a crezut de la coada vacii si ca nu stim Bucurestiul, trecand peste faptul ca a trebui sa-i spunem pe unde sa mearga sa vada ca nu am ajuns cu pluta (asta e cea mai tampita metoda a taximetristilor sa te testeze- spune ca e nou si nu stie traseul), nebunul a incercat sa se dea la una dintre gagici. HA. Ar trebui sa spuna saru'mana ca nu s-a trezit cu o geanta in cap, norocul lui ca nu era trolerul de servici.
***
Duminica seara, ma asez in pat, incerc sa adorm dar pe bulevardul unde locuiesc e pista de motociclete si masini. Isi tot cauta unii copacul si gasesc cate o borna de kilometraj. Aud o frana brusca si scurta, dupa care zgomot de fiare si iar zgomot de fiare. Un taximetrist care alerga ca nebunul pe bulevard a intrat in alt taximetrist care nu a cedat prioritatea si l-a aruncat intr-o masina trasa pe dreapta. Injuraturi, telefoane, chemat gasca lor de colegii, ca erau de la firme separate, multi gura casca desi era trecut bine de miezul noptii.
Dupa maxim 5 minute de la prima trozneala, aud iar frane si zgomot de fiare. Pe partea cealalta a bulevardului, doi taximetristi care se holbeau la primii taximetristi, fac accident. Iar injuraturi, iar telefoane, masa de gura casca se muta pe partea cealalta.
Nu stiu daca aveau clienti, dar chiar si fara clienti pe mine m-au convins. In caz de forta majora renunt la masina si iau taxiul, in rest... frane bune.

Sper ca nu numai eu am avut aventuri cu taxiurile. Nu stiu ce paere aveti voi, dar eu cred ca taximetristi ar trebui sa dea un test psihologic mai serios.

luni, 21 septembrie 2009

Prima casa - BRD - final de sezon

Am terminat cu "prima casa".
Dupa aproximativ 7 saptamani de alergaturi si nervii, vineri am semnat actele la notar. Uite cum am devenit "Doamna BRD", tinand cont ca o sa avem un mariaj de maxim 30 de ani.
Socant este ca, desi toate ziarele si televiziunile zbiara ca sunt mari intarzieri, a trebuit sa ma programez la banca sa pot semna actele. Foarte multe contracte au ajuns in acest punct final, notarii alearga de la o banca la alta sa semnez acte, tranzactiile se inchid.

Tot ce a reusit sa-mi demonstreze pana acum programul acesta este ca, desi au trecut ani de la revolutie si mii de tepe au fost semnalate, romanul este in continuare naiv (asta ca sa nu spun prost). Asemeni mie, toate persoanele care au accesat credite prin acest program, au fost anuntate sa incheie precontracte pe perioade de MINIM 45 de zile. Unii au fost mai catolici decat Papa, au incheiat precontracte pe 30 de zile, au dat avansuri de mii de euro, sperand sa forteze banca prin aceasta metoda. Deci, in final, cine-i boul/vaca?

Ieri, savurand un suc pe o bancuta, ma uitam la afisul promotional pentru ansamblul "Primavara" din Prelungirea Ghencea. Anul trecut pretul era de 1.200 euro+ TVA/mp, anul acesta pretul este de 800 euro cu TVA inclus/mp si, chiar si la acest pret, inregistreaza profit. Cum te poti simti cand stii ca vecinul tau de palier, a platit jumatate din suma pe care ai dat-o tu, doar ca s-a hotarat 6 luni mai tarziu sa-si cumprere un apartament?

Ma astept ca preturile sa mai scada cu inca 10-15% fata de momentul actual, dar pana atunci am alte probleme...sa-mi mobilez casa!!!
Acum pot reveni la normal, oricare ar fi acela.

miercuri, 16 septembrie 2009

Tudor Gheorghe si happilica

Cine este tudor Gheorghe? Sper ca nu ai pus intrebarea asta.
Nu stiti ce e happilica? E canapeaua din emisiunea lu Maruta, undeva la Protv.
Nu o sa-l vedeti pe maestru la nicio emisiune de pe la tv. La "sinteza zilei" n-are loc de analistul politic Badea, la GSP de CTP si asa mai departe.
Asa cum sustine artistul, cu umorul tipic oltenesc, a declinat toate invitatiile de a participa in emisiunea lui Maruta si de a lua loc pe happilica dintr-un motiv foarte simplu...
Gigi Becali- dupa emisiune, a fost arestat,
Ion Dolanescu - a fost pe happilica -Dumnezeu sa-l odihneasca,
Nicu Constantin - a fost pe happilica - Dumnezeu sa-l odihneasca.



Nu ne lasa mai saraci decat suntem deja.

marți, 15 septembrie 2009

Ne-am intors la sclavagism

Citeam azi dimineata acest articol din Business Standard. Trec peste sumele vehiculate in articol, trec peste tupeul unora de a cere 1.000 de euro la angajare cand nu stiu sa-si scrie nici numele corect, trec si peste sfaturile "marilor consultanti" din hr si ma opresc la comentarii.
Nu este primul articol de genul acesta care este insotit de astfel de comentarii.
Ne intoarcem la inceputul anilor 90, cand te angajai la patronul turc, iti dadea 3 lei salariul si munceai zi-noapte. Vremurile acelea le credeam apuse, ciocoii noi se fereau de astfel de politici, angajatul devenea multumit si dadea randament 100%.
Criza a scos de la naftalina vechile obiceiuri si ne vedem siliti sa acceptam sau nu acelasi salariu dar mult mai multe sarcini sau acceptam un salariu mai mic dar un program de lucru mai mare sau acceptam ... orice.
Este un adevar crunt ca statul nu incurajeaza micii intreprinzatori si ii impoziteaza pana la 100%, dar nici intreprinzatorii nu incurajeaza statul. Este un lant al slabiciunilor pe care foarte putini il inteleg. Daca patronul nu plateste taxe la stat, statul va mari impozitarea, daca angajatul munceste pana la epuizare, statul plateste tratamentul medical, deci statul mareste impozitarea si asa mai departe.
Ma gandesc acum si la legea pensionarii, la varsta la care se presupune ca iesi la pensie. 72 de ani. Multi dintre cei ce dorm la munca nu vor apuca varsta aceasta, dar cui ii pasa de sclavii moderni?

Voi ati devenit sclavi sau mai aveti o sansa?

luni, 14 septembrie 2009

Lista cladirilor expertizate tehnic

Din lunga lista a lucrurilor pe care trebuie sa le stii inainte de a cumpara un apartament/casa, face parte si aceasta lista. E adevarat ca nu umbli cu ea dupa tine, dar e bine sa sti inainte de a-ti vinde sufletul....am vrut sa spun timpul.
Mandria urbei noastre, adica primarul de "ghines buc" a mai adaugat in lista si imobilele cu grad 2 sau 3, adica fara bulina rosie.

Cineva imi spunea, acum mult timp in urma, ca-i este frica de cutremur si urmarile lui, motiv pentru care nu intra in cladirile cu bulina sau in cladirile foarte vechi. Uitandu-ma pe lista, am constatat cu stupoare ca se afla acolo si blocuri construite in anii 80.

Nu stiu de ce, dar am senzatia ca in 2 ani transformam centrul orasului in "red district", fara "light" ca e scumpa lumina, si o sa avem bulina rosie pe mai toate cladirile.
Acum nu va umflati in pene ca blocul vostru e productie noua, dupa 2000, ca astea nu au fost supuse unui cutremur zdravan decat ... la OTV.

Imobilul vostru se afla pe lista?

joi, 10 septembrie 2009

Prima casa - BRD - am aprobarea



Am scos-o pe Elodia din titlu ca asta-mi poarta ghinion. Ma rog, nu ea...dar am si eu superstitiile mele.

Vineri, dupa aflarea vestii minunate, am luat agenda de telefon, am deschis mess-ul si am inceput sa caut. Undeva, cineva trebuie sa stie pe cineva care stie pe cineva la Fondul de garantare.
Nu-mi place sa dau spaga, nu-mi place sa apelez pentru diverse servicii si sa ma bag in fata, dar exista situatii in viata cand "destul e deja prea mult".
Tot trambalaul cu casa a insemnat timp lipsa de la birou. Practic, parte din concediul meu de odihna a fost risipit pe jumatati de zile luate libere pentru alergatura. Am ingrosat obrazul si am intarziat la birou sa ajung la banca inainte sau am plecat mai devreme sa trec pe la banca sau pe la fond.

8 Septembrie 2009- in jurul pranzului mi se spune ca voi primi dosarul. Dupa aflarea acestei vesti, sunt sunata de o persoana si ma anunta ca sunt strigata la fond, sa vin sa-mi ridic dosarul. Imi iau geanta, fac cu mana colegilor si plec la fond, adica cateva strazi mai departe.
Ajung la cladirea albastra si o masa de oameni sunt in fata mea. Veniti din toata tara sa-si ridice documentele. Fondul de garantare prelucreaza dosarele pentru toata tara cu un numar de 6 (sase) angajati. Povestile pe care le auzi acolo te infioara, pe de o parte, si te suprind cu prostia de care dau dovada, pe de alta parte.
Bat cuie la fond pret de 2 ore jumatate, timp in care angajatii mai coboara sa mai dea cate un dosar, oamenii sar pe ei cu intrebari, ii ameninta, ii jignesc. Cu totii sunt la capatul rabdarilor. LEGEA, adica propozitiile acelea insumate pe care nu le respecta nimeni in tara asta, spune ca dosarul se rezolva in 5 (cinci) zile lucratoare.
La fond sunt 6 angajati pentru intreaga tara. Fizic nu au cum sa respecte legea. In acelasi timp, nu au dreptul sa angajeze. Pe cine dai in judecata pentru nerespectarea legii????????? Discutam in noiembrie.

Dupa 2 ore si jumatate de facut sant la fond, vine o cucoana si zbiara numele meu. Sar ca arsa, semnez hartiile si imi iau decizia de garantare, factura de comision pentru fond (alti 300 RON de plata) si contractele.

In mod normal, de la fond pleaca catre banca factura si decizia, tu mergi si platesti factura, semnezi contractul de credit cu banca, banca anunta fondul ca ai platit si fondul emite contractul de garantare. Nu ati inteles nimic? Pai asta este procedura gandita de GUVERNUL PITICULUI ATOMIC.

Eu primesc factura, decizia si contractele.

9 Septembrie 2009- La prima ora sunt la banca cu toate hartiile de la fond. Madam Oana se uita la mine ca mata-n calendar. Se uita la hartii de parca erau scrise in chineza. O intreb care este problema, vazand, din nou, mirarea ei. Imi raspunde zambind ca e primul contract din programul asta pe care il vede. WTF????

Ii las toate hartiile, urmand sa vin sa semnez contractul de credit. In jurul pranzului o sun sa intreb ce se mai intampla. Raspunsul ei, care ar trebui sa fie demisia din functia de ofiter de credite bancare la BRD, este ca nu stie ce sa faca cu actele pentru ca eu am sarit niste etape.

...

Da. Am sarit etapa "curier", am fost eu curierul. Acum astept, pana isi da seama angajata bancii ce trebuie sa faca cu actele acelea. Sper sa nu intram in post (15 Noiembrie) pana afla ce trebuie facut cu ele.

...

Citind contractul de la fond, constat cu stupoare ca Piticot (a se citi Boc) mananca mare rahat. Pana la acest moment, de la fondul de garantare nu au plecat mai mult de 500 de dosare "prima casa", deci cele 1.000 si de dosare sunt "doar campanie electorala".

Stiti ce merita si unii (BRD) si altii (guvernul, reprezentat prin fond) dupa ce-mi iau casa? Sa emigrez si sa nu-mi mai platesc ratele. Sa las banca sa se judece cu statul sa-si primeasca garantia cand mi-oi vedea eu ceafa. Poate intre timp isi restructureaza si personalul si raman oameni competenti acolo.... restul sa plece sa munceasca la stat.

P.S. A trecut vara, da nu am avut timp sa observ... poate nu trece tot anul asta fara sa ma prind si eu.

miercuri, 9 septembrie 2009

Prima casa-BRD-Elodia episodul 6



A trecut ceva timp de cand nu am mai discutat despre minunatul, extraordinarul program "Prima casa". Parte buna a lucrurilor este ca, daca mai aveam un infim dubiu cu cine sa votez, acum stiu. Partea proasta a lucrurilor e ... in foileton.

Ramasesem al data de 28 August , cand am fost anuntata de catre angajata minunatei banci BRD ca dosarul meu a plecat la fondul de garantare.

Tutun si rabdare....si iar tutun si iar rabdare, si iar au scumpit astia tigarile, **tu-le muna...si iar rabdare si mai usor cu tutunul (ca dauneaza grav sanatatii financiare).

4 Septembrie 2009 - ora 13.45- suna telefonul. Ma uit ca mata in calendar cand vad numarul de la banca si, ce-o fi mami o fi si tati, raspund. Sunt anuntata de catre duduia Oana, cu toata mirarea posibila pe pamant, ca mi s-a intors dosarul de la fond. Sa cad de pe scaun si mai multe nu. Ma ridic si incep sa dau ture la terasa in timp ce madam imi explica ce trebuie sa fac mai departe. Sa sun proprietarul, sa-l anunt ca trebuie sa se programeze pentru bani, sa prelungesc precontractul (care exprira pe 15 Septembrie), sa vin cu banii de depozit la banca, sa ne vedem sa semnam actele.... Am dat la ture pe terasa de am facut sant. Mai explica ceva, se mai mira ca a ajuns foarte repede, iar mai explica iar se mai mira, pana cand am inchis telefonul.

Iau o tigare (care dauneaza sanatatii financiare), mai dau niste ture de terasa, mai fac un transeu, si o sun pe proprietara. Radem, glumim, parasim incinta si ne bucuram ca eu o sa am casa si ea banii.

4 Septembrie 2009 - ora 15.42 - iar suna de telefonul cu numarul de la banca. Eu, tuta de mine, ma gandesc ca poate ma cheama chiar atunci sa dau banii si sa semnez contractul. Cum care bani? Depozitul ce trebuie constituit la banca pe toata perioada creditului, in valoare de trei dobanzi maxime, adica 550 EURO.

Raspund si, cu fericire in glas, intreb ce acte trebuie sa mai aduc. Madam Oana, tot cu mirare...ca ramasese de data trecuta asa, imi spune ca a fost O GRESEALA DE NUME.

....

Daca m-ar chema Ionescu, Popescu, Propteanu sau orice "escu" si "eanu" as inteleg greseala de nume, dar, daca te uiti in cartea de telefon, nu sunt mai mult de 20 cu numele meu de familie. CUM DRACU GRESEALA DE NUME?

Partea proasta a vestii ei e ca mi-a mai aparut un fir de par alb, partea buna e ca nu am mai reusit sa mananc.

Lucrurile au mai evoaluat de atunci, de vineri 4 Septembrie 2009, dar asta in alt episod....

joi, 3 septembrie 2009

Ani de liceu

Incepe scoala. Simtim si noi, cei care nu avem copii, cei care nu alergam dupa rechizite si dupa uniforme, cei care nu ne facem trasee pentru drumul cu masina catre scoala.

Ma macina melancolia. Nu stiu cum a fost la voi, si nu stiu daca ati fost si voi mintiti ca in facultate vor fi cele mai tari distractii, dar la mine liceul a fost "mo money, no problem, but fun as hell".



Incercam un exercitiu azi, in timp ce stateam in trafic, si ma gandeam cu m-as imbraca eu in prima zi a clasei a XII-a. As avea telefon si mp3? Dar zorzoane si ojuta si rujulet? Dar hainele?

Nu cred ca m-as incadra deloc in noile tendinte, nu m-am incadrat nici la momentul oportun, dar acum? As pune pe mine blugii albastri tociti si rupti in genunchi, cu un tricou negru, probabil cu Judas Priest, bocancii negri de armata si rucsacul cu role. Nu ar lipsi nici cei 5 cercei din urechi, ceasul, bratarile din piele adunate din Vama si de la Sighisoara, si ...cam atat. Fara telefon, ca doar nu trebuie sa stie mama unde sunt, fara mp3 ca vorbesc cu Florica tot drumul pana la liceu si doar banii pentru biletul de autobuz (asa stia mama, dar de fapt erau banii pentru filmul de vineri de la Patria sau Studio)) si berea cu cola din Herastrau. As intra in clasa si as pune vesnica intrebare "unde mergem?".

Voi va mai amintiti cum erati in liceu? Cum v-ati imbraca acum sa mergeti in prima zi de clasa a XII-a? Mai stiti ceva de prietenii de-atunci?


P.S. Pe vremea aceea nu existau aparate digitale (nu la noi, cei cu banii de suc si bilet ratb), asa ca fara comentarii privind calitatea pozelor.

Eu cu cine votez?

Exact cand ma hotarasem si eu cu cine sa votez, atunci s-a hotarat omul sa se retraga. Si tot atunci s-a hotarat altul...ma rog, nu stiu daca pot sa-i spun om, sa candideze.

Intrebarea ramane. Eu cu cine votez monser?

As putea sa votez cu ...americani sau cu reprezentantul lor sau nu.

As putea sa votez cu ...dar o sa ajungem ca palestinienii, ca astia isi revendica si ce n-au avut si iar o sa creasca numarul victimelor holocaustului.

As putea sa votez cu ..., dar halatul e mai ieftin in alta parte.

As putea sa votez cu ...si sa-mi cada mana din umar si sa mai indur inca 5 ani de idiotenie si minciuna.

As putea sa votez ...dar cred ca nu or sa fie multi sa-l voteze. Romanul inca nu si-a insusit proverbul "cainele care latra, nu musca"...mai bine tace si face si la primavara numaram crinii si nu ouale.

As putea sa votez cu ...si sa vedem cu ni se schimba steagul in verde, alb, rosu.

As putea sa nu votez, dar daca nu as vota, as fii condusa de presedintele ales de toti "intelectuali" tarii. Prefer sa-mi dau votul unui condidat. Dar cui?

Voi cu cine votati?

miercuri, 2 septembrie 2009

Anastacia - THE VOICE

Anastacia si nu Anastasia, ca nu e personaj de desen animat, a cantat aseara la Bucuresti.
Daca femeia asta, ca e femeie si nu pitipoanca, are ceva asta este VOCEA. Nu face show, nu are aere de diva, stie sa glumeasca si canta.



Din pacate, romanul nu stie cam cum e pe la concerte. La Madonna, se asteptau ca toate cele 60.000 de suflete sa fie langa scena sau chiar pe scena cu ea. Cei care nu stiau ce face Madonna in concert, adica mai mult show decat cantat, s-au cau bosumflat si au inceput sa injure si sa plece inainte de finalul concertului.

Ei bine, aseara, cei care doresc sa vada un concert LIVE, au avut ocazia, dar au ratat-o.
Cum a fost aseara?

Concertul trebuia sa inceapa la 20.00, dar accesul in sala a fost permis de la ora 19.30.
Biletele erau cu locuri, fiind vorba de Polivalenta. Accesul in sala a fost permis cu sticle, mancare, aparate foto semiprofesionale...doar bomba sau pistol nu aveai voie, in rest orice. Asa ca vine romanul, isi ia floricele si chipsuri, se cearta pe locuri si se aseaza frumos in banca lui, ca doar venise la teatru.
Terenul din mijlocul salii a fost impartit in Zona A si Zona B de un gard amarat. Distanta de la scena pana la gard era de maxim 15 metri....oricum o puteai vedea pe Anastacia din toate colturile foarte bine. Desi nu mai existau bilete in Zona A, nu s-a permis accesul acolo nici dupa inceputul concertului, decat daca erai iute de picior, asa ca femeia a vazut in fata ei un ...tarc aproape gol. In timpul spectacolului, organizatorii mirifici, au introdus toate exponatele de la Antipa si toate rudele in zona A, astfel ca pana la finalul concertului s-a mai populat ceva.
Dar asta tine de organizare, si noi, romanii, suntem cei mai tari la capitolul asta.

Revenind la concert, media de varsta a spectatorilor a fost undeva la 30 de ani...adica toata familia, mama, tata si copilul. Foarte multi familisti, cu floricele si suc si curu lipit de scaun.
In rest, nu show dar muzica si voce. Live.
Chiar daca s-a inecat la a 2 melodie si nu a mai reusit sa o cante pana la final, s-a tinut de promisiune si a cantat-o mai tarziu. A cantat cat au tinut-o plamanii, a vorbit cu publicul, a ras si ne-a facut si pe noi sa ne simtim bine.
A raspuns la bis-ul solicitat la finalul concertului, dar, spre deosebire de Madonna, unde toti s-au plans ca nu a dat un bis...aici s-a certu bis. Si ce bis.

Si da, am ajuns langa scena. Si da, arata FIX CA IN VIDEOCLIPURI SI POSTERE.....adica FOARTE BINE.

Tot respectul meu pentru aceasta femeie care, acum aproape 6 ani, a fost diagnostica cu cancer la san si are o energie si o pofta de viata iesita din comun.

marți, 1 septembrie 2009

Prima casa-BRD-Elodia-episodul 5



Vin dupa un week-end ce s-a prelungit cu ziua de luni, cand am zacut efectiv. Am reusit sa bifez cate ceva de pe
lista , dar nu discutam aici despre asta.
Am inceput cu Anastacia, pentru ca azi ne incanta la Bucuresti. Nu stiu ce parere aveti voi, dar mie imi place vocea ei ragusita si lipsa de marketing. Inca nu stiu daca am sa ajung la concert, desi imi doresc...

Revin la prima casa cu ultimii nervi. Pe 24 august am dus la banca ultimele acte cerute.
Liniste si pace timp de 4 zile, timp in care m-am gandit ca imi vor re-analiza dosarul de la A la Z. Ma incapatanez sa trimit un mail duduii Oana si sa o intreb care este totusi procedura. Iubesc sistemul bancar din Romania, exista mii de proceduri si procedee aplicabile numai in cazul prostilor, pentru restul...dar nu mai am de gand sa ma enervez.

28 August- Primesc mail de la banca prin care sunt anuntata ca dosarul meu a plecat la fond. In acelasi timp, mi se spune ca dosarul pleaca la fond prin firmele de curierat si este posibil sa faca si 5 zile.

5 zile lucratoare. Nu stiu cum se lucreaza la voi pe plantatie, dar la noi, daca trimiti un plic la Viena, sa spunem, azi ajunge maine. Fara prioritate, fara taxe suplimentare si tot prin curier.

Sediul central sau centrala BRD se afla in blocul turn din Piata Victoriei.

Ghiciti unde se afla sediul Fondului. Nu ati reusit? Va spun eu... la piata 1 Mai, adica la 1(una) statie de tramvai sau autobuz de Piata Victoriei. Nu sunt carcotasa, ma gandesc ca firmele de curierat se afla in oarece dificultate si ingroasa lista falimentelor tocmai din acest motiv. CUM ESTE POSIBIL CA UN PLIC SA FACA IN 5 ZILE O STATIE DE AUTOBUZ?

Tot vineri, prietena R. a rupt usa fondului sa intrebe daca a ajuns dosarul acolo. Stupoare. Dosarul se afla la ei din 21 August, dar va intra in lucru abia pe 31 August. Motivul? Foarte multe dosare si foarte putin personal. Deci nu se pot incadra in cele 5 zile lucratoare, conform legii. Oricum legea nu prevede nimic pentru cazurile celelalte, asa ca pot raspunde fix "cand vor muschii lor".

De vineri am inceput sa perii proprietarul sa prelungim precontractul. Nu stiu daca am sa reusesc sa prelungesc termenul de 15 Septembrie, pentru ca la momentul acesta imi este foarte clar ca nu voi reusi sa fac nimic pana atunci. Sper sa nu ma intrebe nimeni de ce vreau sa prelungesc si nu fac alt contract....cred ca este mai mult decat evident.

Acest program mult trambitat de "Piticot" -a se citi Boc- se intinde pe o perioada de 7 luni. Au trecut 2 luni din program; actele stau cam o luna la banca...cu putin noroc si daca te misti repede, inca o luna pe drumuri intre banca si fond, inca o luna daca se razgandeste proprietarul si o iei de la capat, inca o luna .....

Azi o sa fac un drum la fond, macar sa stiu ca mi-a ajuns dosarul acolo, si sa .... ei bine DA, sunt dispusa sa dau o ciocolata doar sa se miste mai repede. Aruncati cu rosii si oua in mine, nu sunt adepta mitei si a spagii, dar cred ca oamenii de acolo au nevoie de o "incurajare" sa se miste mai cu "talent".

Rabdare si tutun... tutun si rabdare...

vineri, 28 august 2009

DE CE???

De ce sa merg pe un circuit de formula 1 si sa nu urmaresc cursa la TV ?
De ce sa merg pe stadion cand la televizor vad si reluari?
De ce sa merg la cinema, cand pot sa astept sa vad filmul pe plasma de acasa?
De ce sa merg la un concert, cand pot sa cumpar un cd si sa-l ascult?
De ce sa merg la opera, daca pot sa o vad pe un dvd?
De ce sa merg la teatru, cand exista TVR Cultural?
......
De ce sa citesc o carte, daca va fi ecranizata?
De ce sa plec in concediu, daca tot ma intorc?
De ce sa fac baie in mare, daca tot ma spal dupa?
De ce sa beau bere, daca merg la toaleta?
De ce sa merg la munte, cand pot sa privesc pozele din album?
De ce sa mai fac copii, daca stiu ca vor creste si vor muri intr-o buna zi?
......

joi, 27 august 2009

Madonna 3S-reloaded

SOUND, SHOW, STAR

Astazi, prin ziare, forumuri si bloguri, toata lumea isi da cu parerea despre concert. Din pacate, in purul stil romanesc, ne multumim sa injuram si sa spunem cate in luna si in stele despre ea. Nu am sa enumar toate "complimentele" nascute in mintile romanilor, nu sunt avocatul ei , nu sunt fan Madonna.
Am crescut cu muzica ei, am vrut sau nu, i-am ascultat hiturile an de an. Cei care spun ca nu are voce...ok, nu are. Ea este marele artist care a inventat palyback-ul in concert, iar restul au copiat. Are conditie fizica, iar aici nu poate sa ma contrazica nimeni.
Din pacate, in Romania, oamenii nu stiu ce inseamna concert. Concertul unui artist gen Madonna, Iron Maiden sau chiar Cesaria Evora, nu trebuie confundat cu un concert de camera. La aceste concerte se canta, se danseaza, se dau ghionturi sa ajungi in fata, se calca in picioare, se fac cozi la bere si pisoare. La aceste concerte esti spectator activ sau nu esti spectator.
Am sa las deoparte organizarea, aici era mai mult decat previzibil, cel putin pentru cei care au mai pus cate un picior pe la concertele din Romania, insa trebuie sa recunosc meritele brand-ului "Madonna".
Ea reprezinta o industrie, o industrie ce genereaza scandal, atractie, curiozitate si foarte multi bani. O industrie ce i-a atras pe carcotasi la Izvor.
Pentru carcotasii de dupa concert, am o singura intrebare.
Se asteptau, cumva, ca pentru 120 sau 160 de RON sa bea o bere cu Madonna?