miercuri, 29 septembrie 2010

Smochina

Copil fiind... -paduri cutreieram-, imi placeau foarte mult smochinele, stafidele si curmalele. Nu cele proaspete, desigur, ca nu gaseai asa ceva nicaieri, ci fructele uscate si deshidratate.
Nu oboseam sa-i intreb pe cei mari cum se fac fructele asa, ca merele erau frumoase, dar smochinele... Cand reuseam sa-i inebunesc cu intrebarea aceasta, veneau cu explicatii populare de genul "daca nu bei apa, o sa arati ca o smochina", "nu faci sport, te faci cu curmaRe" si tot asa.
Tot ce am retinut este ca fructele acestea se deshidrateaza, ca, asemenea oricarui organism viu, au nevoie de apa si lumina (nu toate organismele vii au nevoie de lumina, dar nu asta-i ideaa) pentru a trai cat mai mult.
Dar astea erau in copilarie. Acum, adulta fiind, revine obsesiv neuronul. Cercetatorii britanici au descoperit ca neuronul se "smochineste" daca:
-te uiti la Cheeky girls (or stii ei ceva);
-asculti doar C.C. Catch;
-mananci fast-food (nu vad legatura, dar daca ei spun).
Dar cum se intretinere neuronul, ca la sala de forta cu siguranta nu il poti duce? Va puteti imagina unde ar fi fost Romania daca mergea chestia asta?
Un rebus, o integrama, un sudoku si un morcov?
Ma bucur ca ziarele au inceput sa vanda romanele care nu ar trebui sa ne lipseasca din biblioteca. Dar conationalii nostrii asta fac. Cumpara carte, o aseaza frumos in biblioteca si o sterge de praf saptamanal, in loc de pestele de pe TV.
Mai nou au aparut ziarele cu opere celebre. Dar cine mai asculta Verdi sau Mozart azi?
Cine sa cumpere piesele de teatru celebre ale lui Caragiale sau Musatescu?
De ce ai memora niste ani de domnie sau cand au inceput razboaiele mondiale cand exista google?
De ce sa citesti altceva in loc de "Libertatea"? Am spus citit? Voiam sa spun sa privesti pozele din "ziar".

Nimeni nu ne mai spune ca neuronul nu devine smochina daca-i dam din cand in cand cate ceva de "mancat", dar nu mici si carnati. Putem sa-l si udam cu Vivaldi in loc de Burger.

Acum ma intreb ce o sa inteleaga o "smochina" daca citeste postul acesta.
Tu ai inteles ceva?

un strop de ...

duminică, 26 septembrie 2010

Ma las de fumat pentru sanatatea altora

Stiu ca este un trend la scara mondiala sa te lasi de fumat. In ultima perioada, persoanele din jurul meu care fumeaza se imputineaza. Nu stiu daca s-au molipsit de la reclamele de pe pachetele de tigari, destul de greu de neremarcat, sau daca sanatatea le joaca feste sau daca isi spune criza cuvantul. Cert este ca, de la o zi la alta, sunt din ce in ce mai multi cei care se lasa de fumat.
Bunica mea, desi are o varsta destul de inaintate, respectiv 84 de ani, fumeaza cam de 50 de ani. A trecut de-a lungul timpului prin multe incercari, printr-un razboi mondial, o "revolutie", decesele celor dragi, foamete si calamitati, cernobali, epidemii si virusi de toate feluri (de la vaca nebuna pana la .... orice ar urma), nu a stat in spital mai mult de zilele in care a fost nevoita sa ajunga acolo pentru a da nastere celor 3 copii.
Ma gandesc ca unul dintre motivele pentru care cei din jurul meu se lasa de fumat este sanatatea. Este normal cand esti bombardat cu reclame antifumat si cu reclame ce sutin sportul si sanatatea sa te gandesti de 2 ori inainte de a aprinde o tigare.
Este la fel de adevarat ca atunci cand mergi sa-ti cumperi un pachet de tigari ce costa mai mult de 2,5 Euro sa te gandesti la sanatatea ta mentala.
Ceea ce nu inteleg este cum, cei ce s-au lasat de fumat, revin subit la acest obicei prost cand se afla in jurul unui pachet de tigari, de preferat al altora?
Mi se intampla des sa ma intalnesc cu prieteni, cunostinte, amici, sa mergem sa bem o cafea si sa-mi spuna ca s-au lasat de fumat. Cum scot (EU scot) pachetul de tigari pe masa, cum mi se cere o tigare.
"Pai, parca te lasasei de fumat...
...una, asa cat stam la taclale."
Si din una se fac trei, iar daca e o cafea mai mare, s-or face si cinci. Dar nu-i bai, atata timp cat sanatatea lor financiara este integrala.

Asadar, pentru SANATATEA PRIETENILOR, CUNOSTINTELOR, AMICILOR si tuturor celor carora le cade mana din umar cand dau banii pe tigari, ma las de fumat. Adica, mai pe romaneste, daca-mi cumpar un pachet de 20 de tigari, nu am sa le mai tuturor celor care s-au lasat de fumat, indiferent de motivul pentru care au facut-o.
Daca nu ai bani de tigari, nu fumezi.
Daca nu te simti bine cand fumezi, nu fumezi.
Daca esti nesimtit/a si nu dai banii pe tigari pentru ca e gratis la cei din jur, m-am lasat de fumat. PENTRU SANATATEA TA.

joi, 16 septembrie 2010

Un accident, 2 accidente

Probabil in viata fiecaruia, la un moment dat, s-a produs un incident nefericit. Nu este oligatoriu ca acel incident sa se termine cu imobilizarea pe viata la pat sau, mai rau, cu popa la cap. Ma refer la un mic accident de motor sau de masina.
Un accident care v-a speriat atat de rau incat ati jurat ca nu va mai urcati in masina sau pe motor. Dar v-ati urcat. Si v-ati urcat din nou.
Oamenii dau dovada de inconstienta sau de curaj cand, dupa un accident "soldat" (asa zice Garcea) cu maini sau picioare rupte, se urca pe motor din nou?
Este curaj sau inconstienta cand ai un accident de masina in urma caruia ajungi sa te speri si de bataia aripilor unui fluture, dar te urci din nou in masina? Si ai din nou un accident care iti ramene la fel de viu in memorie ca primul, dar nu te-a schilodit pe viata.

Este inconstieneta, curaj sau gandim ca nu ni se poate intampla noua sa fim cei intinsi pe astfalt?
Cu siguranta este tampenie cand, dupa mai multe atfel de evenimente, tu o faci pe viteazul in trafic si transformi soseaua in pista proprie de raliu. Sau ma insel aici?

miercuri, 15 septembrie 2010

Ramane intrebarea

A fost o vara frumoasa, mai ales in orasul acesta aproape plin in restul anului.
Nu stiu daca intamplator sau nu, dar cum se termina scoala se goleste orasul si cum incepe scoala incep blocajele in trafic. Ma macina chiar un sentiment de invidie pe copiii si adolescentii tarii gandindu-ma ca ei se plimba cu masini din clasele primare, pe cand noi nici sa mergem pe picioarele noastre nu reuseam. O alta explicatie logica nu vad pentru ceea ce se intampla in Bucuresti cand incepe sau se termina scoala.
A devenit fensitrensi sa-ti duci copilul la orice alta scoala decat cea din coltul blocului. Nu conteaza ca in noua scoala sunt numai copii de bani gata si lipsiti de chef de scoala, nu conteaza ca salariul tau ca parinte nu depaseste, uneori, banii de buzunar pentru o zi a unei odrasle, nu conteaza calitatea educatiei, important este sa ai copilul acolo. Multi dintre copii ce provin din famili nu tocmai instarite, dar cu pretentii de mari bastani, devin complexati datorita lipsurilor la care proprii parinti i-au trimit sa le constinetizeze sau, mai rau, devin cobai celor cu bani, incercand sa le faca pe plac acestora vor face tot ce altii nu au curaj. Si atunci ramane intrebarea de ce-ti supui inutil copilul unor lectii de viata prea aspre la o varsta prea frageda?

Pentru ca tot vorbeam de cum se transforma orasul pe perioada verii, nu pot sa nu observ numarul mare de masini de provincie care au aparut in Bucuresti.
Orasul acesta nu este un oras frumos, nu este cel mai cel si nici nu cred ca are pretentii. Nu am sa intru intr-o polemica cu cei care locuiesc aici si nu am sa raspund la comentariile tendentioase, dar ramane intrebarea de ce, dupa ce il injura si il balacaresc, toti vin la Bucuresti precum mustele ...?

Vara asta am incetat sa ma mai uit la 3 posturi tv romanesti. Inversunarea cu care prezentatorii acelor posturi incearca sa ne spuna ca adevarul este cel prezentat de ei si modul in care repeta obsesiv seara de seara aceleasi si aceleasi bazaconii m-au determinat sa ii sterg din lista de favorite. Orice neica Nimeni devine analist politic, atata timp cat le sustine bazaconiile. In curand si Romica Jurca o sa devina analist politic daca mai continuam in ritmul acesta. Si atunci ramane intrebarea daca toti suntem analisti politici, cine mai munceste-n tara asta?