duminică, 20 octombrie 2013

Pilde asiatice pe intelesul nostru

Nu-mi mai amintesc exact unde am citit sau am auzit pilda aceasta, dar imi amintesc cu siguranta ca vine din Orient. In vremurile nu de mult apuse, un muncitor pe mosia unui om foarte bogat se hotaraste sa fure de la cel avut. Cum omul era bogat, nu observa de la inceput ca ii dispare din avutie. Si in fiecare disparea cate putin, atat cat sa nu observe imediat. Intr-o buna zi, omul bogat descopera ca cel care-l fura era chiar unul dintre muncitorii lui, un om cu familie bogata, pe care-l platea si rasplatea pentru munca depusa, si pe care-l considera ca fiind din familia lui. Ca sa-l pedepseasca si sa-l dea drept exemplu pentru ceilalti, se hotarasta sa nu-l goneasca, sa nu-i taie mana sau sa-l omoare. Il unge pe hot cu miere si il atarna de un copac la marginea drumului. Atarnand de o franghie, plin de miere din cap pana in picioare, omul se gandeste ca a scapat usor, pana se aseaza pe el primul tantar. In foarte scurt timp, se umple de tantari al caror intepaturi il dor, dar nu se misca. Un trecator, vazandu-l pe om acoperit de tantari, vrea sa il ajute si sa il curete de ei, dar hotul il roaga sa-l lase asa, ca daca ii goneste pe cei satui, vor veni altii imfometati in locul lor si il vor intepa de la capat. Cam asa e si cu partidele politice. Te gandesti ca daca stau multi ani la borcanul cu miere, se satura si se opresc, dar noi, poporul, ii gonim pe cei satui, ca mai sunt si alte guri de hranit. Din pacate, diferenta imensa dintre tantar si politician, in ciuda bazaitul enervant pe care il fac aproape la fel de mult, este ca tantarul se opreste dupa ce s-a saturat, politicianul nu.

sursa foto

miercuri, 11 septembrie 2013

Femeia la cratita

Tot mai des, in ultima vreme, aud spunandu-se ca locul femei este la cratita. Nimic mai adevarat, daca femeia nu ar sta la cratita, nu ne-am mai delecta vara cu bardihanele plesnind prin tricourile din adolescenta pe care sta scris "SEX MACHINE". Deci da, e treaba femei sa stea la cratita, altfel am rata tricoul. Sa presupunem ca femeia nu ar fi parasit niciodata bucataria si toartele cratitelor sunt prelungirie firesti ale mainilor ei si sa vedem cu ar arata lumea: - filmul Casablanca ar fi o poveste de dragoste dintre un barbat adevarat, H. Bogard, si un barbat deghizat in Ingrid Bergman; - asistentele tv, prezente in toate emisiunile, ar fi niste barbati cu pantaloni prea mulati si mult prea pudrati; -la patinaj artistic, proba de dans, am vedea tot doi barbati valsand cu zambetul pe buze, unul imbracat in pantaloni prea mulati; -la opera, aria Salciei din Othello ar fi cantata de o Desdemona cu bijuteriile stranse bine in suspensor, iar lumea ar fi plina de Ouati; - concursurile de miss ar fi numai concursuri de misteri uleiati si bronzati mai rau ca Denzel; - pe plaja, femeia ar iesi imbracata precum pompierii intrati intr-o centrala nucleara fisurata; barbati ar prezenta ultima moda in materie de bikini. Nu stiu voua, dar mie mi se par destul de gay aceste scenarii, iar barbatii care trimit femeia la cratita se pretint amorezati de sexul slab. Acum, desigur, ce face omul in dormitor sau in fata televizorului, este problema lui, pentru ca numai barbatii s-ar uita la televizor, femeia fiind la cratita, nu?

marți, 6 august 2013

Vara pe ulita

Era o vreme cand iubeam Bucurestiul vara, vreme ce a venit dupa ce orasul s-a umplut de to(n)ti si toa(n)te ba la studii, ba la munca.Daca in anii trecuti vara te plimbai prin oras ca Voda prin loboda, acum nu ai loc sa arunci o scobitoare, asa de plin este. Sa fie asta un semn ca dupa 5-6 ani de la inceputurile crizei mondiale, ne-a lovit si pe noi criza? Am crezut ca bagat fiind la reeducare, Jiji nu o sa mai umple ecranele televizoarelor. M-am inselat. E la fel de activ la tv, chiar si prin absenta, pe cat era cand era si liber. Sa nu uite stelistii cine e seful sau sa nu uite Prodanca? Agenda publica, aia de ne umple ziarele, radiourile si televizoarele, e plina de balivernele unei struto-camile guvernamentale. Masurile guvernului, sublime si mirobolante, lipsesc cu desavarsire. Nu stiu daca trebuie sa ne bucuram ca dam mai putin pe franzela si mai mult pe berea la pet, dar, ma gandesc, nu pot scumpi berea la pet daca nu au introdus accize la detergent. Pe unde intorci capul vezi oferte la mare si mare departare de casa. Bulgaria a fost inlocuita cu insula Thassos, ca la cate oferte am vazut si la cate persoane am auzit ca merg acolo, tind sa cred ca romana devine limba oficiala acolo. Lasa ca le aratam noi grecilor la anu', cand invadam Lefkada. Tot nu inteleg de ce nu merg romanii pe litoralul romanesc, ca doar e plin de hoteluri in paragina, mancare stricata si preturi mari, plus plaje pline de sezlonguri. In magazine au inceput reducerile la colectia de vara 2013. Norocul nostru ca rafturile sunt pline de colectia de toamna 2013, ca alea de vara s-au vandut de la inceputul sezonului, prin mai. Mai gasesti, prin cotloane, cate un maieu rupt, masura superxxxxxl sau minisuperSSS. Daca nu am fi in Romania, unde romanul isi face sanie vara si car iarna, m-as supara. Doar ca vara nu gasesti senile de zapada, nici daca trimiti toti agentii fiscului in Dragonul rosu. Dupa ce i-au numarat ouale lui Nastase de cateva ori, de a ajuns "bietul" om la loc de studiu pentru un ou in plus, s-a terminat si numaratoarea vitelor furajere. Sunt cam 20 de milioane, plus/minus 2-3 milioane, dupa cum bate vantul. Daca n-ar vrea mancare, apa, casa si alte mici nimicuri, nici nu i-ar vedea numaratorii mai des de 4 ani. Nu stiu daca o sa tina moda asta doar pe timpul verii, dar toate ziarele au devenit tabloide, pline stiri "SOC: Antonescu doarme in scaunul senatului" sau "CITESTE AICI cum se marita/divorteaza/fata/moseste Udrea". Astept cu interes sa treaza si ZF de partea aceasta si sa citesc stiri de genul "SOC: Isarescu e guvernator de 23 de ani" sau "UITE AICI cum cresc preturile". Lasa sa curga vacanta peste noi, ca doar o data este vara si iarna e departe. O melodie de nisip prin degete, iar daca nu e cel de pe litoral, sigur gasiti la un colt de strada prin marile si micile orase. p.s. daca nu ar mai umbla cei de la google la tot felul de setari pe la blogspot si youtube, tare linistita ar fi viata. Or fi si astia romani?

joi, 30 mai 2013

Dam orice, numai sa ne bagati

Am tot spus pe aici de ce-mi place Romania si de ce altfel decat in alte parti.
Acum mult timp scriam de o carte pe care am descoperit-o intamplator. Stiu, cartile sunt fictiune, dar orice fictiune are la baza un dram de adevar sau un pilon de realitate de la care pleaca. Ce exemplu mai bun decat "Codul lui DaVinci" al lui Brown poate sa fie in sustinerea afirmatiei ca o carte de fictiune, bazata pe mici fapte reale, putin cunoscute publicului larg, poate naste o frenezie in randul celor slabi de inger?
Revenind la asasinii economici, aud ca se inchide contractul cu compania Bechtel. Unde anii de zile s-a platit ceva ce nu s-a facut, nu inteleg de ce ne-am oprit aici, ca doar poporul roman poate suporta. Nu-mi amintesc sa fii vazut oamenii instrada cand li s-au taiat salariile si pensiile, doar pentru a platii milioane de euro catre Bechetl.
De cativa ani de zile, nu multi, pe factura de electricitate emisa de o companie italiana, platim niste certificate verzi pentru producatorii de energie regenerabila- eoliana, solara. Cine sunt producatorii acestia? Orice companie cu cateva milioane in buzunar sau orice companie care poate lua niste imprumuturi bancare de cateva milioane. Nimic deosebit pana aici.
Noi platim certificatele verzi de care companiile au nevoie, altfel nu ar putea produce. Ca o concluzie, noi, consumatorii casnici, sustinem producatorii de energie regenerabila sa produca, dupa care le platim energia la niste preturi cu mult peste valoarea de productie. Am sa va usurez munca si am sa spun ca nu este necesar sa cautati valorile profitului unor astfel de companii. El exista si este foarte mare.
De cateva zile, pe un post de stiri, ne sunt oferite "pastile" de informatii privind aurul si cat de important este el pentru o tara, cum rezervele de aur ne pot ridica nivelul de trai, cum suntem noi pe locul 20 in lume la rezerva de aur, cum .... Cine sponsorizeaza emisiunea? Ghici ghicitoarea mea. Rosia Montana Gold Corporation este compania care se ani de zile vrea sa scoata minereul din Muntii Apuseni, dar, cel putin pana acum, nu a mai gasit curajosi care sa-i dea unde verde la exploatare. Poate pentru ca nenea Nastase era ocupat cu dosare, sau paote pentru ca deja suntem in NATO, dupa semnarea contractului cu Bechtel, si suntem si in UE, dupa semnarea contractului cu OMV. Poate doar daca ne propunem, noi ca natie, sa intram in OPEC, dar cum nu avem ce sa dam la schimb, vom semna contractul cu aurul, si am rezolvat si aceasta problema.
Am renuntat la parte din teritoriul tarii dupa niste alegeri proaste, dar macar am intrat in blocul comunist, ca altfel ce ne faceam daca ramaneam p-afara. Am dat zacamintele cui a vrut, dar am intrat in NATO, UE. Acum dam vant si soare, in traducere libera dam teren si agricultura cui vrea, ca doar nu o sa se construiasca eoliene sau fotovoltaice in varf de munte, poate mai intram pe undeva.
Dam orice, numai sa ne bage si pe noi cineva undeva. Chiar daca ne baga acolo unde spunea vorba aceea romaneasca, legata de originile nostre, numai bagati sa fim.
Ma intreb doar cine-i asasinul economic, o firmulita care flutura cateva milioane de euro pe la nasul nemancatilor din ministere sau statul, adica adunatura de nemancati, care semneaza contracte pe banda rulanta.

vineri, 24 mai 2013

Good old times

Era o vreme cand la televizor vedeai concursuri de cultura general. Acolo au aparut asistentele. Apoi am trecut la concursurile de bingo, iar azi sunt la concursurile de incultura.
Pe unde muti butoanele telecomenzii ori ai scandalul unui divort dintre 2 ... Dinu Paturica, ca oameni nu sunt, ori discutii despre Guvern. 
Culmea este ca divorturile televizate sunt cu nenici "afaceristi" care stau mai mult pe la tv, asa ca nu ma mai mir ca nu mai merge nimic in tara asta daca "afacertisti" fac afaceri cu timpul cat le sta dorsalul pe o canapea dintr-un studio tv.
Dintre zecile de posturi tv romanesti, o treime vorbeste de divort, o treime de guvern, iar ultima treime de sportul pe la inchisoare. Abia acum inteleg rostul abonamentului fortat la TVR, de care am inceput sa ma bucur ca mai exista.
Apropo de inchisoare, circula pe net o petitie "Free Gigi". Inca nu am aflat daca este vorba de Gigi care a lucrat toata viata intr-o fabrica, pana cand a cumparat-o un nene doar pentru terenul de sub fabrica, iar Gigi s-a vazut somer la 50 de ani, fara posibilitate de reconversie profesionala si, dupa ce a furat o paine cu care sa-si hraneasca copiii, infunda puscaria. Ma tem ca nimeni nu-l cunoaste pe nea Gigi asta, ca sunetul matelor lui goale si ale familiei lui nu a razbatut pana la tv. Clar e vorba de un alt Gigi. Poate este vorba de Gigi care a primit si el mostenire de la parintii lui 2 acri de teren pe care a inceput sa cultive niste papusoi pana cand a aparut un nene care a tras un gard pe la jumatatea terenului, fara sa-l intereseze ca nu are acte si, cum nea Gigi, on simplu si de la tara, a mutat gardul cu de la el putere, infunda puscaria acum, doar pentru ca avea acte pe pamant dar a mutat gardul fara aprobarea primariei.
Astept cu mare nerabdare stirile de la malul marii, unde, invariabil, cameramanul ramene blocat pe o pereche de sani dezgoliti, de ai impresia ca la televiziuni lucreaza numai adolescenti plini de cosuri.

luni, 20 mai 2013

Tocit-am cercul de-l tociram

Mintea mea a avut nevoie de o perioada de refacere, motiv pentru care nu o chinui cu diacritice in aceasta postare. Lucrurile rele vin si trec, dar lasa urme adanci. Lucrurile bune vin si trec, iar urmele lor sunt atat de mici incat trebuie sa o luam de la capat in cautarea altor lucruri bune. Mintea mea s-a invartit intr-un cerc foarte mic, a tocit marginile si a trecut la nivelul urmator, un cerc mai mare. A tocit si aici marginile si a trecut la nivelul superior. Nu stiu daca are energia necesara sa toceasca toate marginile imaginare, dar nu abandoneaza. Mintea mea nu proceseaza "daca SE merita efortul". Ea stie ca anul trecut a produs asta , iar anul acesta trebuia sa continue. Mintea mea a cautat refugiul perfect, s-a catarat pe cele mai inalte piscuri dar i s-a rupt pioletul si i-a cedat coarda, apoi a fugit la mare manata de nisipul cald si apa limpede si linistita, dar nisipul i-a fript talpile iar apa cea limpede si linistita a tras-o in adancurile negre si tulburi. A fugit apoi pe campurile colorate, dar acolo era plin de ciulini si s-a zgariat adanc. Mintea mea s-a refugiat in orasul aglomerat si inghesuit, si a inceput sa funtioneze usor sau repede, asa cum ii dictau bataile inimii. Mintea mea si-a gasit ritmul. Acum e in cautare de pioleti mai rezistenti pentru catararile ulterioare, in cautare de labe cu calcai pentru nisipul fierbinte si apa tulbure, tabacindu-se prin oras pentru a rezista ciulinilor. Mintea mea stie ca nu a fost singura, s-a catarat alaturi de alte minti, dar astea sunt catarari individuale, nu imparti echipamentul. Mintea mea a inotat alaturi de alte minti, dar si ea si celelalte trebuiau sa invete singure cum sa reziste, fara tubul de oxigen al altei minti. Mintea mea nu a fost singura nici printre maracini, dar nu a ales o carare deja facuta, a alergat in linie cu alte minti si nu a calcat in spatele suferintei altei minti.

joi, 11 aprilie 2013

Care capat?

Sunt dupa un maraton de 24 de ore de Grey's Anatomy. Inca nu m-am oprit si e posibil, cu mici intreruperi, sa bat 48 de ore. Am inceput sa vad serialul de la mijloc, undeva de la seria a 6, dar nu mai conteaza. Nu-mi plac maratoanele de seriale, singurul care m-a mai tinut lipita de tv a fost Prison Break, dar au trecut 6-7 ani de atunci.
Daca anul acesta nu as fi implinit treizeci si ceva de primaveri (si eu pot sa spun primaveri, caci m-am nascut primavara), daca anul acesta nu as fi privit neputincioasa cum femeia care m-a crescut, mi-a impletit parul si mi-a oferit cea mai frumoasa amintire, copilaria, stingandu-se sub ochii mei, probabil m-as fi facut doctor.
Niciodata nu e prea tarziu ... e doar punct si de la capat.

vineri, 29 martie 2013

Cu ce ne mai mandrim!

Observ ca mandria romanilor apare si atinge apogeul doar inafara granitelor. Cat stam la noi acasa, nu avem mandrie, orgoliu sau nationalism. Cum am pasit afara, cu buletinul sau cu pasaportul in mana, cum ne creste madria sau orgoliu de roman, un efect datorat, presupun, acelei linii imaginare denumita generic GRANITA.
Ei bine, si cum iesim noi pe alte meleaguri si nu vedem covoare de coji de seminte, autostrazi de 2-3 metri sau oi si capre in mijlocul capitalelor, cum simtim nevoia sa ne mandrim cu tara noastra si cu oamenii speciali pe care i-a dat.
Cand le vorbim strainilor de noi, romanii, venim mereu cu aceleasi 3 exemple de personalitati: Nadia, Nastase si Hagi. De cand e doar o reclama pentru o institutie financiara, tripleta aceasta si-a pierdut din luciul auriu. Cand vor fi inlocuiti cu Brancusi, Ionesco, Enescu, Luchian, Cioran sau Aslan? Ca o mica paranteza, in Turcia mai multi stiu de Gica Popescu decat de Hagi, la fel si in Spania, dar asta e o alta discutie.
Si daca nu ne vine in minte reclama respectiva, incepem sa ne laudam cu muntii si marea. Invariabil, oriunde am fi in lumea asta, ne laudam cu tara frumoasa pe care o avem, cu muntii si marea, ca noi le avem pe amandoua. Fara sa sarim continentul, ne uitam in jur si vedem ca si bulgarii au munti si mare, si croatii, spaniolii, francezii, italienii si exemplele pot continua, limitandu-ne doar la Europa. Dar noi asa am invatat la scoala, pe vremuri, iar vremurile nu s-au schimbat prea mult daca tot cu asta ne mandrim.
Si cand nu ne laudam cu personalitatile sau muntii si marea noastra, spunem, fara dar si poate, de Dracula. Deci daca nu scria un irlandez de Vlad Tepes, nu mai aveam cu ce sa ne laudam.
Daca putem sa ne laudam si sa ii indemnam pe straini sa ne viziteze, nu pentru munti si mare sau pentru castelul Bran ar trebui sa o facem, ci pentru legatura pe care o au romanii cu traditiile si pamantul. Spatiul Carpato-Danubiano-Pontic a ramas nealterat de civilizatie, noi nu ne-am distrus campiile si muntii cu autostrazi, noi nu ne-am omorat copacii cu cabluri de electricitate, noi nu ne-am gaurit pamantul pentru canalizare si apa, noi nu ne-am pus oile si vacile in gradini zoologice ci le plimbam prin orase, noi nu mergem la terapie de cuplu cand bataia e rupta din rai, noi inca ne plimbam cu caruta de nevoie si nu de placere. Cu asta ar trebui sa ne madrim noi, caci uitandu-ne in jur, din nou fara sa parasim Europa, poate doar bulgarii si albanezii sa ne mai faca putina concurenta pentru cativa ani.
Altii cu ce s-or mandri?

miercuri, 27 martie 2013

Realitatea romaneasca

La fiecare colt de strada din tara asta, dar mai ales din capitala ei, vedem exemplul afacerilor romanesti - o banca, o farmacie si o casa de pariuri. Mai nou, intr-un spatiu mic si inghesuit alaturi de cei 3 mamuti, au aparut si covrigariile.
Incerc sa inteleg substratul economic pentru care avem banci la fiecare colt de strada, asezonate cu farmacii si case de pariuri.
Inteleg doar ca jucam mult la casele de pariuri, sperand sa castigam bani nemunciti, dar pariind banii castigati cu greu. In speranta ca vom castiga, ne trebuie o banca aproape sa nu ne plimbam cu banii prin tot orasul. Daca nu castigam si ramanem fara panii de paine pentru familie, o farmacie este binevenita sa ne scape iminentul infarct sau atac cerebral. Farmacia este buna si daca luam bani cu imprumut de la "cefele late" pentru a forta norocul.
Dar ce rost are covrigaria? Probabil, daca iesim invingatori din casa de pariuri, dupa ce ne luam un Distonocalm sa ne mai linistim si dupa ce am depus banii la banca, ne permitem un covrig. Desigur, si daca nu castigam, oricand putem sa ne alegem cu gaura de la covrig.

vineri, 1 martie 2013

Dimineata devreme

Imi incep diminetile cu gandul la Calinescu, Mihai Calin, Andi Moisescu sau Teo. Erau acele vremuri cand diminetile incepeau cu aroma de cafea proaspata si cu zambete, mai un concurs, mai un banc, mai un horoscop.
Acum diminetile incep cu mascati, crime, violuri si furturi, cu o singura exceptie, dar si acolo este o crima sa ma uit.
Stirile de seara, printre violuri, crime si furturi, fac reclama stilului de viata tiganesc si ne prezinta imagini de la nuntile lor. "De la nasu' mare pentru lautari, tot PIB-ul Romaniei pe 3 luni". Si la mesele pline de mancare pe care unii nici macar la televizor nu o vad, ca nu au televizor sau electricitate, calcand pe sutele de euro sau dolari aruncati in batjocora, "savurand" direct din sticla un Remy Martin, cefele late se lafaie in haine "de firma". Totul sub stricta supraveghere  protectie a politiei.
A doua zi, dimineata, vedem iar mascatii cum trezesc nuntasii din somn. Pe unii nu-i mai gasesc, ca au plecat de mult, ii mai pot vedea doar in inregistrarile de la nunta care s-au transmis chiar si la stiri.
De ce nu-i ridica de la nunta direct, sa ne scuteasca pe noi sa-i vede in fiecare dimineata?
Intr-o buna zi, am sa las numarul de telefon pe blog, ca in cazul in care se trasmit imagini de la nuntile lu' Mercedesa sau Semafor si mascati se hotarasc sa-i ridice pe toti de acolo, sa pot sa alerg la un televizor sa vad si eu o stire adevarata.
Atunci sa vedem, sunt "lantele" alea din aur si rup mascatii in doua sau sunt din "aoleo fratili meu ca e si noi saraci, da sa manance si gura mea o paine". O actiune de genul acesta, in care sa le incalcam drepturile, asa cum fac si francezii sau englezii, si sa vezi cum o sa intram noi si in ... acolo unde nu am intrat inca (varianta cu mamele nu este valabila).
Daca ma gandesc mai bine, nu mai las numarul de telefon, ca o sa tipe toate magraoancele de o sa se auda pana la Strasburg cum ei, cetateni europeni, nu sunt lasati sa aiba si ei o nunta civilizata.

joi, 14 februarie 2013

Regionalizarea cu denominarea

Regionalizarea si denominarea sunt 2 cuvinte distincte, definind actiuni distincte, singurul numitor comun este ca si regionalizarea si denominarea se aplica la nivel de tara/popor/stat.
Acum se discuta despre reginonalizare. Tot ce am inteles din scopul acestei regionalizari este ca se vor atrage mai bine bani europeni. Nu inteleg, in schimb, de ce ar functiona asa daca acum nu funtioneaza deloc, adica acum nu se atrag deloc bani.
Din pacate, or sa dispara judetele, din cate spun ei, si atunci vor apune si vremurile in care puteai sa injuri un participant la trafic in functie de numarul de la autoturism. Acum vezi un numar de genul VS-XX-YYY si spui linistit "moldovean imputit", sau un numar de genul DJ-XX-YYY si gata cu "oltean prost". Asta nu ar fi o problema, ca romanul este inventiv si or sa apara alte injuraturi, iar daca acelea nu vor suna bine, o sa le generalizeze pe cele prezente.
Singura cutuma a acestei regionalizari este "puterea obisnuintei" la nivel inalt si la nivel de ulita. In 2005 s-a facut denominarea si am renuntat la 4 zerouri de pe bancnote, iar 10.000 Lei vechi au devenit 1 Leu nou. Asta s-a intamplat in 2005. Azi, in 2013, la 8 ani dupa denominare, inca se mai foloseste in vorbirea curenta, atat la nivel inalt cat si la nivel de ulita, leu vechi. Suna mai mult cand spui ca ai un salariu de 20 de milioane de lei decat sa spui ca ai 2 mii de lei.
Revenind, daca tot se face regionalizare, sa renuntat de acum la Tinutul Secuiesc, ca tot spun ungurii ca e pamantul lor. Noi, cei de azi, vom spune ca acela e pamant romanesc si asa ne vom invata si copiii si nepotii, deci peste ani, o sa punem si noi ilegal steagul Romaniei pe primariile lor. De ce? Pentru ca avem memorie de elefant cand vine vorba de lucrurile pe care le stim de cand am deschis ochii.
Pot face regionalizarea asta in fel si chip, noi tot Moldova, Ardeal, Dobrogea, Banat, Muntenia, Oltenia, Maramures, Bucovina o sa spunem, asa cum o sa mai spunem mult timp milioane la cativa banuti si asa cum tinutul secuiesc tot Harghita si Covasna se vor numi.
Dar e bine sa schimbam din cand in cand. Macar ne imbunatatim vocabularul de injuraturi ... central (guvern) si pe regiuni.

joi, 31 ianuarie 2013

Tranzactiv

Am o mare nelamurire legata de reclama aceasta.
Cati bani au primit oamenii sa faca aceasta reclama?
Au stiut pentru ce fac reclama?
Serios, cati bani poti primi pentru o reclama la ceva diurectic sau la hartie igienica (si am vazut cu a disparut o vedeta nationala, s-a dus pe apa hartie igienice la care facea reclama) intr-o tara care nu discuta despre sex, droguri, homosexualitate si ... cacao?
Mie, reclama imi place. Are efect si fara sa iau medicamentul respectiv.
Tu ai face reclama la acest medicament?

marți, 29 ianuarie 2013

Ghinion curat

Vreau, nu vreau, aud zilnic la birou stirile care apar in ziarele economice. Ba o recomandare FMI, ba o recomandare a Bancii Mondiale, cert este ca toate recomandarile sunt sa se privatizeze. Ce? Orice, numai sa fie privatizat.

sursa

Anii '90 au reprezentat varful de lance al privatizarilor. Orice Gogu din strainatate venea si cumpara o fabrica devenita nerentabila pentru Guvern. Scopul era sa o faca rentabila. Finalitatea a fost terenul pe care au aparut tot felul de cladiri de birou sau locuinte.
Nu am intele nici atunci, cum nu inteleg nici acum, de ce poate cineva sa faca rentabil ceva ce nu poate Guvernul, cu toate instrumentele lui.

Si au curs privatizarile. Si au trecut si anii '90. Si a disparut si PSDR-ul, marele partid aflat la Guvernare in timpul acestor privatizari.
Se pare ca cel de-al doilea deceniu al anilor 2000 este marcat to de privatizari, la recomandarea, cum altfel, a FMI-ului sau Bancii Mondiale. Si nu stiu cum se face ca tot PSD-ul, fara R, e la guvernare.
 Curat ghinion sa fii la guvernare cand trebuie sa privatizezi cam tot ce a devenit rentabil si tot ce incurca jucatorii mari pe piata internationala. Incep sa cred ca poporul roman a fost tendentios cand i-a votat in toamna. Si nici liderii de sindicat nu au mai prins loc de parlamentari, sa lupte cu sistemul din interior. Si nici Miron Cozma nu mai are voie in Bucuresti sa planteze panselute cand se semneaza acorduri cu FMI-ul. Si nici "Draga Stolo", tehnocratul, nu ne mai poate salva de Petre Roman. Si nici prea mult formol nu mai avem sa-l impaiem pe Iliescu si sa ne ofere sfaturi despre privatizare. Si prinde si Basescu o privatizare, ca aia "mici" au fost incompetenti.
Si au trait bine pana la adanci batraneti?


luni, 28 ianuarie 2013

Legalizarea prostitutiei

De fiecare data cand trec pe la intersectia Calea Grivita cu Buzesti, pe langa Baia Turceasca, ma uit la fetele care stau pe carosabil si fac cu mana. Vara, viteza masinii nu-mi permite sa ma uit atenta la semnul pe care-l fac ele, asa ca iarna asta m-a luminat. Nu vreau sa intru in multe detalii, cert este ca semnul lor nu este semnul universal acceptat pentru autostop.
Zona respectiva este o zona pestrita pana in maduva oaselor. Vara, cand caldura scoate sobolanii din conducte, acolo, in diagonala de fostul Cinema Feroviar, daramat in ciuda mitingurilor facute de diferite ONG-uri, se scot navetele de bere, se intorc cu dosul in sus si gata scaunele si masa. Covorul de seminte ce se asterne acolo il mai inlatura ploaia si vantul, ca, nici macar, maturatorii de la ADP nu au curaj sa treaca pe acolo. Fiecare drum pe care-l fac pe acolo in mijlocul verii, este insotit de multe rugaciuni. Mai credincioasa ca atunci nu cred ca sunt tot anul, adunat. Cu toate astea, exista destule masini care se opresc sa ... "vorbeasca" cu fetele. Si s-au inmultit masinile acolo, semn ca e criza si sunt prea scumpe fetele din cluburi.
Daca vara tinuta este sumara, reducandu-se la sutien si chiloti, iarna se mai adauga o bluzita si o fustita, minuscule, sa vada clientul ce primeste. Tot iarna, mai ales cand viscoleste, o masina de politie le pazeste. Spun le pazeste, pentru ca nu au nicio treaba fetele cu masina de politie, si nici clientii.
Fie ploaie, fie vant, ele sunt acolo. Lucreaza fetele acelea in niste conditii atat de grele, incat incep sa inteleg de ce nu vrea nimeni sa legalizeze prostitutia. Numai la gandul ca Ministerul Muncii ar trebui sa faca un calcul pentru contributia la pensie a acelor fete, deja te doare capul. Apoi unde sa incadreze munca prestata de ele, ca e greu sa spui daca sunt conditii deosebite sau conditii speciale de munca? Si inspectorul de munca, ala de-si pune imediat casca de protectie pe santier, trebuie sa umble protejat cand vine in control la bordel? Si Garda financiara cum verifica serviciile prestate de angajate? Bonul fiscal o sa fie obligatoriu pana la iesirea din bordel? Si ce faci daca-l uiti in pantaloni si-l gaseste nevasta? Si daca sunt mai multe angajate, pot sa-si faca sindicat si sa faca greva? Si la greva, huliganii arunca cu pietre, prostituatele cu ce arunca? Are jandarmeria, in dotare, mijloace de protectie pentru astfel de cazuri?
Si uite cum, o meseria veche de cand lumea nu se poate legaliza, pentru ca ar destabiliza intregul sistem juridic si economic romanesc, asta daca exista un sistem.

vineri, 18 ianuarie 2013

In halatul de monton

Mai devreme sau mai tarziu, intr-un fel sau altul, toti ne intalnim cu oamenii in halate de monton. Ii blamam ca sunt betivi, afemeiati, cu cateva tigle lipsa la mansarda, le dam bani sau alte atentii, ii stimam si-i perseflim deopotriva.
Sunt oameni care au invatat sa trateze suferinta si moartea cu indiferenta. Cum au reusit? Probabil, nici ei nu iti vor putea spune pentru ca nu au timp sa se gandeasca cum durerea altora a devenit parte din viata lor.
 Ca in orice padure, exista buruieni, dar nu despre buruieni vorbim acum. Acum nu vorbim despre doctorii care nu stiu decat sa prescrie Piracetam la soldati, nu vorbim despre doctorii de birou care vand medicamentele firmelor producatoare pentru un comision bun.
Acum vorbesc despre cei care salveaza o viata sau primesc neputinciosi cum o alta li se stinge sub ochi.
Oare cum reusesc sa puna egal intre a trai si a muri?
Cinismul ar trebui sa fie definitia din dictionar pentru cei in halat de monton, dar, la finalul zilei, si ei sunt oameni, respira, mananca si simt ca noi. Restul e doar o slujba.

marți, 15 ianuarie 2013

Cu lumina stinsa

Acum ca a disparut de pe prima pagina a ziarelor si din topul stirilor sportive, fiind inlocuita cu o alta stire de imens interes national, respectiv divortul a 2 persoane, pot sa vorbesc linistita despre stirea respectiva.
Un nene, cum l-o chema pe el, isi acuza sotia, intamplator o handbalista cunoscuta, ca este lesbiana si se hotareste sa divorteze. 200 de ziaristi si jurnalisti tembeli fac din asta o mare stire.
Deci avem un sot care isi acuza sotia ca este lesbiana, iar unul dintre martori este copilul lor.
Adica ea, dupa ce a facut un copil cu el, a decis sa nu-l insele cu un barbat ci cu o femeie. Sincer, eu o inteleg perfect, judecand dupa modul in care baiatul (ca barbat sigur nu e) a ales sa faca publica stirea despartirii lor. Cred ca s-a uitat la prostu sotul ei si si-a spus ca decat asa, mai bine nu.
Si acum revin la jurnalisti/ziaristi si ce or mai fi ei. Ziare si televiziuni se intreceau in "lesbiana" in sus, "lesbiana" in jos ... Poate nu am aflat eu, nu am citit si nu am fost informata, dar o persoana, fie barbat sau femeie, in clipa in care alege sa ... "se urce in pat" cu persoane de ambele sex, se cheama ca este bisexual. Repet, Bisexual, de la cele 2 sexe, BI.
Dar, presupun, stirea nu ar mai fi fost atat de socanta daca ar fi fost bisexuala. De fapt, putea sa fie bi, tri, septo-sexuala, chiar nu ma intereseaza ce face o sportiva in dormitorul ei.
Unde e stirea sportiva in chestiunea divortului? Asadar, toate ziarele s-au transformat in tabloide, si toate emisiunile s-au otevizat.
Nici nu vreau sa ma gandesc ce stiri o sa avem cand jurnalistii nostri or sa dea peste lectia "Evolutia umana" ... homo-sapiens watch out.

vineri, 11 ianuarie 2013

Murim pe capete

Ma incearca o raceala de cateva zile bune, chiar saptamani, as spune. Am tratat-o asa cum face fiecare roman cu ceai fierbinte, cu fervex/coldrex, fular si manusi. Cum nu am fular Bulgari si nici manusi Chanel, raceala a invins armele mele inainte de a le depune eu si s-a transformat intr-o ... "raceala racelilor".
Mi-am luat eu mucii virusii, cu gatul in pioneze, nasul in sarma ghimpata si ochii iesiti din orbita de la atat tuse si m-am prezentat la spital, la camera de garda. In mod normal, m-as fi dus la medicul de familie, dar mi-a spus ca ma poate programa peste 10 zile, timp in care nu stiu in ce se mai putea transforma "raceala racelilor". Pentru ca tuseam de-mi sarea camasa de pe mine, imi cadeau ochii pe linoleul albastru si-mi proiectam plamanii pe panoul cu medicii de garda, am avut intaietate la control, imediat dupa o doamna foarte batrana, foarte alba si foarte slaba. Linistiti-va, nu era doamna cu coasa ca era imbracata in alb, asa se bucurau asistentele!
Un control simplu, un pumn de pastile si da-i drumul acasa, cam asa decurg lucrurile la doctor daca nu ajungi cu bratul atarnand intr-o vena. Dupa 5 zile de tratament, ma prezint la doctorita si o rog, cu cei mai "puppy eyes" pe care-i pot face, sa-mi dea ceva de gat, inainte de ramane singura in bloc de la atata tusit in miez de noapte. "Dar nu aveti nimic pe gat" imi spune in cel mai dulce grai "rezidential" blonda de la ORL. Adica sunt proasta si tusesc de mi se sparg vase de sange prin ochi, doar ca sa ma dau interesanta.
Oricat am insistat eu, se vede treaba ca nu am facut amandoua aceeasi scoala, caci eu, sigur, nu pricep ca nu am nimic in gat desi tusesc.
Asa-mi plac doctorii care te expediaza acasa, spunandu-ti ca nu ai nimic, iar cand revii la ei cu plamanii in tava te apostrofeaza ca nu ai venit la timp. "Pai nu m-ai dat afara din cabinet, doctore?".
Apropo de sistemul acesta medical, sublim dar complet ineficient, daca am nevoie de un control, intai trebuie sa merg la medicul de familie, cand are el timp. Si apoi, sa merg la medicul specialist, cand are si el timp. Pai nu mai bine ma duc direct la camera de garda si scutesc 1 drum si o ciocolata?

p.s. mi-au disparut diacriticele de pe tastatura.