Realitatea romaneasca

La fiecare colt de strada din tara asta, dar mai ales din capitala ei, vedem exemplul afacerilor romanesti - o banca, o farmacie si o casa de pariuri. Mai nou, intr-un spatiu mic si inghesuit alaturi de cei 3 mamuti, au aparut si covrigariile.
Incerc sa inteleg substratul economic pentru care avem banci la fiecare colt de strada, asezonate cu farmacii si case de pariuri.
Inteleg doar ca jucam mult la casele de pariuri, sperand sa castigam bani nemunciti, dar pariind banii castigati cu greu. In speranta ca vom castiga, ne trebuie o banca aproape sa nu ne plimbam cu banii prin tot orasul. Daca nu castigam si ramanem fara panii de paine pentru familie, o farmacie este binevenita sa ne scape iminentul infarct sau atac cerebral. Farmacia este buna si daca luam bani cu imprumut de la "cefele late" pentru a forta norocul.
Dar ce rost are covrigaria? Probabil, daca iesim invingatori din casa de pariuri, dupa ce ne luam un Distonocalm sa ne mai linistim si dupa ce am depus banii la banca, ne permitem un covrig. Desigur, si daca nu castigam, oricand putem sa ne alegem cu gaura de la covrig.