2 lumi

Uite cum vin eu dimineata la birou, cu un zambet in coltul gurii, fericita ca este vineri si mai am doar 8 ore de munca pana la mult asteptatul weekend, si imi spun ca nu o sa cada soarele de pe cer daca merg pe jos pana la birou, si totul se strica.
Cum e vineri, blugi si tenisii sunt la mare cautare, asa ca echipata pentru drumul pe jos, cu castile in urechi si cu zambetul de "am castigat un milion de euro la loto", ma indrept agale catre birou.
In drum, zaresc o covrigarie cu o coada mica. Ma asez linistita la coada si astept covrigii care intarzie sa apara. Doi mosi se certa in fata mea dar ii ignor. E vineri, e soare, ascult Texas. Nimeni si nimic nu-mi poate strica dispozitia, iar ziua buna se cunoaste de dimineata. La doi pasi de covrigarie este piata si ma gandesc ca nu ar strica un fruct pentru ziua aceasta frumoasa. Ma opresc in piata destul de goala, semn ca mosii si babele sunt la coada la covrigi, si-mi cumpar 2 fructe. Vanzatoare nu e ciufuta, imi vorbeste frumos, imi zambeste si imi ureaza o zi buna. Si nici nu era tiganca.
Plec mai departe si drumul ma poarta prin Herastrau. Pasarele canta, soarele se strecoara printre frunzele abia inverzite, doi batrani joaca sah pe o banca, iar altii doi fac jogging, cateva veverite jucause alearga din pom in pom, e primavara si e frumos.



Ajung la caldirea unde se afla biroul cu zambetul pe buze, salut politicoasa portarul si urc in lift. Acolo ma intampina cu aroganta avocatul de la firma vecina. Nu raspunde la salut, poate pentru ca nu i-am dat 5 lei, dar u conteaza. Nimeni si nimic nu-mi strica ziua. Intru pe usa ce duce catre birourile noastre si niste ochi obositi imi spun cu sictir la "buna dimineata". Nici asta nu-mi poate strica ziua. In birou, toata lumea tipa, nu merge aerul conditionat, nu functioneaza imprimanta, suna furnizorii sa le platim, haituim clientii sa ne plateasca, mai injuram un calculator care se opreste cand nu trebuie, mai tipam unii la altii, lucruri obisnuite la birou.

In fiecare dimineata o luam de la capat, si ne bucuram de soare, si ne spunem ca nimeni si nimic nu ne va strica ziua, dar ajungem in jungla si devenim rai. Petrecem fiecare zi in cele 2 lumi. O lume linistita si calda, o lume unde totul este perfect, iar apoi ajungem in lumea urata si rece, unde ne agatam cu dintii si unghiile de fiecare bob de cearta.
Cum putem sa ne schimbam starea atat de repede? Cum putem sa trecem de la zambetul linistit la urletul infiorator?
Dar cel mai important, cum putem sa luam razele soarelui printre frunze, sa luam cantecul pasarelelor sau joaca veveritelor si sa o aducem in birou? Haosul il putem crea, dar linistea?

Mini-vacanta

Habar nu aveam ca vine mini-vacanta de 1 Mai, noroc cu presa din Romania ca mi-a amintit.
De la inceputul anului, de cand am primit un calendar pe 2010, incerc sa-mi pastrez zilele de concediu pentru mini-vacante: mini-vacanta de 1 Mai, mini-vacanta de 15 August, mini-vacanta de Craciun si mini-vacanta de Revelion.
Toate aceste mini-vacante, asa cum se vede in calendar, sunt de fapt weekend-uri. Este posibil ca unii dintre noi sa nu fie asa norocosi si sa fie nevoiti sa lucreze sambata, dar de aici pana la a transforma un weekend normal intr-o mini-vacanta este cale lunga.
Ar trebui sa ne mentinem in spiritul guvernantilor, cei care doresc ca prima pensie sa se transforme in ajutorul de inmormantare, si sa consideram ca avem prea multe mini-vacante in timpul anului, 52 mai exact. Ar trebui sa dam dovada de solidaritate sociala si sa mai renuntam la aceste mini-vacante, sa muncim mai mult si sa nu mai bate drumurile patriei, alea care mai exista.
Daca facem un calcul rapid, avem 52 de mini-vacante adica 104 zile libere, plus zilele de concediu inca 21 minim, plus zilele cu sarbatori legale, 11 mai precis, ajungem cam la 136 de zile libere pe an. La asta se mai adauga un concediu medical neverificat de politisti- alte 5 zile, o nunta, o inmormantare- alte 2-5 zile, si ajungem sa lucram numai 200 de zile din cele 365 ale anului. Nu mai punem la socoteala o delegetie sau o vizita a actionarilor si nici cazul extrem cand pica server-ul si toata lumea citeste presa sau face cuvinte incrucisate.

Mi se pare mie sau chiar au dreptate FMI-sti cand spun ca muncim prea putin?



Voi ce faceti in aceasta mini-vacanta? 1 Mai il petreceti in drum spre bulgari si 2 Mai in drum spre casa sau faceti un mare gratar si lasati urme sa vedem si noi la TV cum a petrecut romanul mini-vacanta de 1 Mai?

Sigur sau nu

In fiecare dimineata privesc stirile la tv si mai vad cate un accident auto, unul de avion, unul de tren, s.a.m.d.
De fiecare data cand ma urc in avion sper sa ajung la destinatie.
De fiecare data cand mai urc in masina sper, in ciuda accidentelor trecute, sa ajung teafara la destinatie.
De fiecare data cand ma urc in tren, adica foarte rar, sper sa-i functioneze semnalele si macazul si sa ajung intreaga la destinatie, chiar daca mai tarziu.

Urmarind stirile, nu pot sa nu ma intreb care-i cel mai sigur mijloc de locomotie?

1. Automobilul- desi, statistic, pare cel mai periculos.
2. Tren - tot e bine ca nu suntem in India, dar si asa e periculos.
3. Avion- daca in fata legii unui sunt mai egali decat altii, in avion suntem toti egali, indiferent de clasa la care calatorim.
4. Vapor- nu vine valu' sa-ti ia calu?
5. Bicicleta- intr-o tara civilizata poate, acolo unde nu se fura capacele de la canal.
6. Pantofii sport- adica mersul pe jos ce face glezna frumoasa. Recomandarea ar fi sa nu traversati pe la trecerile de pietoni. Se pare ca ai mai multe sanse sa supravietuiesti unei traversari prin locuri nepersise decat unei traversari pe zebra.
7. Role- pana una alta, pare cel mai sigur mijloc de locomotie.

Voi ce parere aveti?

Cum e cu nesimtirea

Se pare, conform studiilor pe care nu le-au facut cercetatorii americani, ca batranii romani, pe masura ce le cade parul din cap si incep sa le atarne pieile, descopera un nou mod de a exista.
Nesimtit.
Batranii romani descopera cum este sa traiesti nesimtit. Nu ei, desigur. Ei nu sunt nesimtiti, restul populatiei care graviteaza in jurul lor devine subit nesimtita.
Batranii romani uita ca au fost si ei acolo, uita ca au avut 20, 30, 40 de ani si pretind ca interlocutorul sau cel din fata lor sa se ridice la nivelul lor si nu ei sa coboare.
Batranul roman se plange ca e bolnav, dar cand e vorba de stat la cozi la deschiderea hipermarketurilor, devine superman.
Batranul roman sufera de apropiere. Oriunde este o coada, fie ea formata din 2 persoane, vine si batranul roman si se aseaza in carca ultimului. Carca nu este la modul figurat ci la modul propriu, pentru ca batranul roman este obisnuit sa se inghesuie, sa iti sufle in ceafa si sa te miroasa.
Batranul roman, pe masura ce imbatraneste, uita motivul pentru care cineva i-a facut o incapere in plus in casa, cand putea sa lase cacastoarea la coltul blocului. Batranul roman uita ce rol au cada, dusul, dar mai ales sapunul.
Batranul roman nu are niciodata destul timp. Este foarte probabil ca tu, tanar angajat intr-o companiei de rahat, sa iti iei o zi de concediu pentru ati rezolva probleme sau poate fugi in pauza de masa la un control la spital ca, fix in acel moment, are pauza de masa si pensionarul roman. Nu, nu incercati sa va rugati de el sa va lase sa intrati inainte ca nu aveti timp. El este foarte ocupat, dar mai ales EL ESTE MAI BATRAN, deci prin urmare, el are intaietate.
Batranul roman nu accepta sa fie contrazis. Tu, indiferent de cate carti ai citit, indiferent de cate ziare si site-uri urmaresti, nu ai cum sa stii mai multe decat el. Este posibil ca nimic sa nu se fii schimbat din era glaciara, este foarte probabil ca nimic sa nu mai fie la fel, nu conteaza. Batranul roman are dreptate MEREU.

Pentru a nu ma blama ca vorbesc astfel despre batrani, fara sa consult cercetatorii britanici, am rugamintea sa faceti urmatoarele lucruri:

• incercati, daca sunteti femeie, sa iesiti dintr-o cladire inaintea unui batran;
• incercati sa rugati un batran sa va lase sa platiti impozitul inaintea lui;
• incercati sa-i spuneti unui batran sa coboare din carca voastra;
• incercati sa-i spuneti unui batran sa nu mai circule cu masina, deoarece reactiile lui sunt mult incetinite.

Oricat de politicos ati spune oricare dintre aceste propozitii, tot ce veti obtine este un "NESIMTITULE".

Liga campionilor la Bucuresti

Desigur, gandurile voastre au fugit catre zarile prafuite ale sportului cu balonul rotund, asa cum le place comentatorilor sa spuna.
Ei bine, in tara asta se mai practica si alte jocuri cu balon rotund, ca tot minge este, iar la unele chiar excelam, iar aici vorbesc despre handbal.
Daca in urma cu un an, echipa din Valcea se zbatea pe marginea falimentului, anul acesta joaca finala Ligii Campionilor. Da, da.... Oltchim Ramnicu Valcea joaca finala Ligii Campionilor.
Ei bine, daca asta nu ar fi fost de ajuns, astazi au fost tragerile la sorti pentru meciuri finalei. De ce spun meciuri? Handbalul este un sport mai aparte, iar meciurile se desfasuara pe sistemul tur-retur, indiferent daca este vorba de calificari sau de finala.
Sortii au hotarat ca returul finalei de Liga Campionilor sa se joace la Bucuresti, pe data de 16 Mai.

Stiti ce se mai intampla in Bucuresti in aceasi zi???

O zi de notat in calendar...poate chiar pentru posteritate.

Ce mi-ar fi placut

Dupa ce am citit postarea Ninei, ma mai baut trei cafele, am mai adunat 5 cifre cu calculatorul de birou, cum altcumva, mi-am dat seama ca stiu ce-mi place si ce nu, ar fi fost si culmea sa nu stiu la varsta asta.
Cu totii stim ce ne place, cu totii zbieram adesea in gura mare ce nu ne place, dar ma framanta o intrebare.

Ce mi-ar fi placut sa se fiu sau sa se intample?

1.Mi-ar fi placut sa ma nasc in Germania, din ratiuni pur stupide, dar poate asa nu mai participam la rasul general cand cineva isi face nevoile cu "presiune". Romanul e pudic si prost, rade cand cineva face o treaba mica cu presiune de se aude 2 strazi mai incolo, rade cand la treaba mare mai scapa si fasoalea, rade cand simte mirosul, rade ca "muta la ...." vorba-ceea. Poate nu numai noi, romanii, sutn atenti la obiceiurile de cacastoare ale colegilor, vecinilor si necunoscutilor din baruri, dar noi ne manifestam cu cel mai mare entuziasm si nu ne lipseste decat banner-ul de intampinare a "criminalului" pe care sa scriem mare "AI FACUT O TREABA ZGOMOTOASA".

2.Mi-ar fi placut sa capat peste noapte puteri imense si sa pot citi o carte doar atingand-o. Stiu, am vazut de prea multe ori filmul "Phenomenon", dar a meritat fiecare secunda. Nu era neaparat necesar sa se intample in scoala acest "fenomen", dar mi-ar placut sa stiu cat mai multe si sa nu le uit dupa toceala din liceu.

3.Mi-ar fi placut sa fiu mai inalta si, daca as fi fost un copil ascultator, acum ar fi o realitate. Mai inalta nu pentru metri si metri de material care se strica pe hainele mele si ajunge taiat si aruncat de croitor, mai inalta nu pentru a purta rochii pana in pamant, fara sa fiu nevoita sa le tai, mai inalta nu pentru a culege corcoduse fara nici cel mai mic efort, ci mai inalt sa vad si eu scena la concerte. Ok, vad ecranul acela mare, asta daca exista, ascult muzica minunata a formatiei sau cantaretului, dar cand incep cei din jur sa se minuneze de ce se intampla pe scena, eu.... Da, stiu, pot sa ma sui in carca cuiva, dar nu e recomandat sa faca acest lucru, nici pentru mine si nici pentru "cuiva".

4.Mi-ar fi placut sa vorbesc mandarina cursiv. Cea mai vorbita limba din lume dar si cea mai grea sa fie vorbita fluent de mine. Fara nicun motiv aparte dar mi-ar fi placut sa invat sa scriu vertical si invers decat scriu acum. Probabil o sa spuneti ca se poate. Desigur, se poate, nimic nu este imposibil, dar eu am spus ca mi-ar fi placut sa o vorbesc si sa scriu, nu ca mi-ar placea sa o invat.....Pfiu, chestie de noanta.

5.Mi-ar fi placut sa vin si sa plec de la birou cu caleasca. Trecand peste placerea mersului in caleasca prin transeele din piata Televiziunii, tot drumul de acasa si pana la birou s-ar transforma dintr-o corvoada intr-o placere.

6.Mi-ar fi placut sa nu am atatea defecte din fabricatie.

Voua ce v-ar fi placut sa fiti sau sa vi se intample?

Diferenta dintre sefi-femei si sefi-barbati

"Pauzele lungi si dese, cheia marilor insucces-uri", asta daca se gaseste cineva sa discute cu Academia Romana, sa schimbam Dex-ul.


Nu am o varsta inaintata, nu pot pretinde ca am vazut si am auzit tot, dar am destula experienta de munca. Cand spun experienta de munca, inseamna ca am trecut si prin sistemul public si prin cel privat, prin institutii cu zeci de oameni si firme de apartament sau multinationale. A fost o perioada cand CV-ul meu se afla in cosurile de gunoi ale celor mai mari companii.
Dupa o indelunga plimbare prin mai multe job-uri, asta nedemonstrand ca ma plictisesc repede, ci ca angajatori au o problema in fidelizarea angajatilor, am ajuns la niste concluzii triste.
Am avut sefi-femei si sefi-barbati, sefi cu 12 clase si sefi cu nenumarate MBA-uri si diplome, sefi tineri si sefi in varsta, sefi normali si sefi nebuni.
La o analiza simpla, femeile, in ciuda sindromului "PMS", sunt mult mai bune ca sefe. De ce spun asta?
O femeie sef este usor de citit, stii cand intri in biroul ei daca s-a intors cu fata la cearceaf sau daca a primit flori dimineata. O femeie sef nu se uita in decolteul colegelor sau la picioarele acestora, iar daca este o femeie educata, nu le va invidia pentru faptul ca ele poarta cupa D iar ea cupa A. O femeie sef nu va trata babratii ca pe scalvi ci ii va trata ca pe orice coleg. O femeie sef se va enerva atunci cand interlocutorul ei da dovada de cea mai mare prostie si va incerca sa remedieze, daca se poate, situatia pe loc si nu va astepta momentul sa plateasca polite. O femeie sef stie ca trebuie sa lupte pentru postul ei si isi va atrage toti angajatii alaturi de ea, dovedindu-se a fi un leader mai mult decat un manager.
Un barbat sef este mai dificil ca o femeie sef si mult mai greu de citit. Nu stii cand barbatul sef s-a trezit cu fata la cearceaf decat dupa ce ti-ai luat papara. Un barbat sef se va uita in decolteurile sau la cracii colegelor, si in cele mai multe cazuri va incerca sa treaca peste faza uitat. Un barbat sef nu uita niciodata cand este refuzat la "trecut peste uitat" si va plati cu fiecare ocazie ivita, asta daca este un frustrat si nu un domn. In cazul in care a trecut de "mai mult decat uitat", probabil o va promova pe tuta care s-a pus in V, desi e tuta, iar cand afla sotia o concediaza. Un barbat sef se simte bine in prezenta prostiei si nu incearca sa remedieze situatia, asteptand momentul potrivit sa iasa din nou in evidenta pentru cunostintele lui. Un barbat sef CREDE ca postul i se cuvine si nu trebuie sa-si tina alaturi echipa pentru suport, dovedind ca nu are calitati de leader chiar daca are de manager. Un barbat sef, desi nu sufera de sindromul PMS, sufera de sindromul NF, care, in ciuda "statisticilor", poate dura mai mult decat PMS, atingand uneori valori de peste zeci de luni.
De ce e de preferat femeia leader in locul barbatului manager?
Leader-ul este cel care, in ciuda lipsurilor manageriale, este cel care reuseste sa aseze toate rotitele la locul lor, facand un intreg sistem sa functoneze fara alte interventii. Un leader isi motiveaza echipa sa dea totul, nu sub amenintarea cu pierderea locului de munca, ci cu respect si simtul implinirii. Un leader nu trebuie sa stie sa schimbe bujia la automobilul firmei sau sa faca bugete, pentru asta exista ceilalti angajati, carora leader-ul le ofera incredere, primind rezultate.
Un manager este cel care, dupa ce a trecut prin toate tipurile de organizatii "lucrative" la nivel teoretic, considera ca detine adevarul absolut si aplica teoria in practica. Din pacate, asa cum am invatat cu totii, practica difera de teorie foarte mult. Managerul, dupa ce a umplut perete cu zecile de diplome obtinute, isi trateaza "subordonatii" cu multa aroganta si superioritate. Un angajat tratat ca un argat nu va da randamentul pe care il da un angajat tratat ca un COLEG. Managerul considera ca, dupa ce a citit toate cartile posibile din lume, poate schimba o bujie la automobilul firmei si poate face un buget, desigur, toate la nivel teoretic. Spre surprinderea lui, angajatul care stie sa intocmeasca un buget nu stie sa schimbe o bujie, iar cel ce stie sa schimbe bujia nu stie ce e ala buget, si ii considera "nepotriviti" pentru organizatia lui. In timp, aceste neintelegeri creeaza o stare de "disconfort" intre angajati, iar cel ce face bugetul nu va aloca o suma si pentru bujii, iar cel ce schimba bujiile nu va mai avea grija de masina celui cu bugetele.
Stim ca exista leaderi buni, care devin in timp si buni manageri, dar nu exista manageri buni care sa devina si leaderi buni.

sursa foto

A schimba schimbarea

Au fost odata ca niciodata, un baiat si o fata. Ei s-au vazut, s-au intalnit la o cafea, s-au placut, au devenit un cuplu. Or sa traiasca fericiti pana la adanci batraneti?
Toate povestile nemuritoare si basmele copilariei incep asa. In toate basmele copilariei exista o printesa care-si asteapta printul, o printesa perfecta pentru un print perfect, o printesa blonda si un print cu cal alb, o printesa slaba si un print nepartaitor, o printesa care se hraneste cu aer si iubire si un print nesforaitor. Intotdeauna povestea se termina cu "si au trait fericiti pana la adanci batraneti".
De ce? Printesa este chiar perfecta? Printul chiar are calul alb? Printesa nu se ingrasa niciodata? Printul nu mai scapa cate un part sau un ragait?
In povesti totul este perfect, cerul, lacul, pasarile, personajele, vremea. In realitatea...

O fata intalneste un baiat.
Fata se indragosteste de baiatul cu parul lung si barba aspra. Ii plac tabieturile lui, ii place ca are ziua lui cu baietii, ii place cand vine transpirat de la fotbal, ii place cand mai bea la petreceri si devine comic, ii place ca asculta muzica tare si vrea sa mearga la concerte, ii place cand el este nebun si o rca in masina sa plece pana in Vama doar ca sa vada rasaritul.
Baiatul se indragosteste de fata cu bucle blonde si ochii colorati. Ii place ca este eleganta si merge la coafor si cosmetica, ii place ca are seara de cafele cu prietenele si merge la sala, ii place cand merge cu el sa se plimbe cu rolele sau bicicleta, ii place cand ii gateste cartofi prajiti si il hraneste cu saruturi.
Dar in timp fata se satura de transpiratia lui si incep sa o enerveze iesirile lui cu prietenii la fotbal si bere, parul lung care i-a placut la inceput i se pare neingrijit, iar barba o irita, nu-i mai place cand el fumeaza tigarea de dupa, bere il ingrasa si poate este momentul sa inceapa sa mearga la sala.
Baiatul vede radacinile negre ascunse de blondul stralucitor, drumurile la coafor si cosmetica sunt prea dese si prea scumpe, eleganta ei ii da de gandit ca poate exista un altul, serile cu fetele sunt defapt pretextul pentru barfa, ce toata ziua la sala, sa mai invete sa mai faca si altceva in loc de cartofi prajiti, si sa mai dea cu un aspirator in loc de role si biciclete.

Incet dar sigur, atunci cand ne indragostim de cineva ca apoi sa depun toate eforturile sa-l schimbam, ne indreptam spre final. Ne indragostim de oameni si ne plac sau acceptam toate micile nebunii, ca apoi sa incercam sa-i schimbam, iar in final ..... "nu mai esti barbatul/femeia de care m-am indragostit".



De ce vrem sa ii schimbam pe cei pe care-i iubim? Cand incepem sa-i schimbam, a disparut iubirea?
Ne scarbeste ceea ce vedem dupa ce am schimbat? Atunci de ce ne mai obosim sa schimbam si nu ne bucuram de timpul petrecut impreuna?
Chiar au trait feiriciti pana la adanci batraneti?

Ce inseamna ACCA

Am ramas restanta aici cu cateva explicatii. Probabil multi ati auzit de ACCA sau ati citit pe cartea de vizita a cuiva.
ACCA este un fel de contabil mai cu mot decat expertul contabil, o calificare oferita de asociatia cu bazele in Marea Britanie.
De ce mai cu mot?
ACCA inseamna 14 examene, toate in limba engleza. Toate aceste 14 examene presupun achizitionarea unui manual si a unei culegeri de probleme. Manualele costa 35 de lire sterline iar culegerile 20 de lire sterline. Din pacate, manualele nu sunt transmisibile, ele schimbandu-se anual. La un calcul sumar, numai manualele costa 770 lire sterline.
Ce trebuie sa faci pentru a fi admis? Poti sa optezi pentru inscrierea directa pe site-ul ACCA sau la unul din centrele acreditate de ei in Romania (BPP, Irecson), depui un dosar din care sa reiasa ca ai terminat o facultate cu profil economic. Cu putin noroc, poti sa fii scutit de primele 3 examane, asta daca materiile studiate in facultate sunt asemanatoare cu cele de la ACCA.
Taxa anuala, dupa ce ai fost admis, este de 100 de lire sterline. In cazul in care optezi sa fi pe schema de administrare a unui partener acreditat de ei, mai platesti inca 100 de lire sterline anual, pentru partener.
Fiecare examen sustinut costa, in medie, 75 lire sterline. Aceasta suma se poate modifica in functie de deciziile luate de asociatia din MB. In cazul unui examen care se repeta, va trebui achitata din nou taxa.
Nu exista decat 2 sesiuni anuale, una in Iunie si una in Decembrie, in care nu se pot sustine mai mult de 4 examene (credeti-ma ca nu puteti mai mult oricum).
Desigur, pentru cei cu dare de mana, exista optiunea de a participa la cursurile sustinute de partenerii ACCA in Romania, un curs costand in medie 700 de lire sterline, dar cu manualele incluse.
Fiecare persoana inscrisa este eligibila (are dreptul sa-si sustina exemenele) maxim 10 ani, perioada in care trebuie sa-si sustina toate examnele, inclusiv partea de etica.
Ce presupune "etica"? Dupa incheierea cu succes a tuturor exemenelor, exista o perioada de 1 an in care candidatul la "titulatura de membru ACCA" este supus unor controale etice.
In final, tragem linie si adunam. Sa spunem ca suntem o persoana eminenta si putem termina cursul in 3 ani, asta daca am primit si exceptare la primele examene, si nu am repetat niciun examen. Asta ar insemna cam 1700 lire sterline.

Merita investitia?

Dupa ce ati sustinut toate examenele ACCA si ati fost acceptati ati devenit membru ACCA, printr-o simpla cerere depusa la CECCAR si la CAFR, primiti acreditarea pentru Romania.
Aceasta specializare este recunoscuta in aproape toate tarile lumii, de la Kenya la Anglia, exceptie facand, binenteles SUA. SUA recunoaste aceasta specializare, dar sistemul contabil este diferit de Europa si Asia, astfel incat nu iti foloseste sa stii IFRS sau IAS decat daca in compania in care lucrezi exista interese "europene"- burse.

Nu stiu cat de elocventa este explicatia, este mai mult un sumar a ceea ce ar trebui sa stiti, dar este un punct de plecare.