Iarna e singurul anotimp in care ma delectez cu metroul sau autobuzul. Da, ma delectez ca este destul de mult spus merg. Desigur ca pentru a ajunge la metrou sau autobuz, trebuie sa fie ceva zapada. Si nu zapada ma determina sa renunt la beneficiile transportului cu autoturismul, caci pentru asta mi-am "incaltat" masina (de parca masina mea ar fi puss in boots) cu cauciucuri de iarna, cat lipsa unui loc de parcare.
Si ce poate fi mai placut decat sa calatoresti inconjurat de zeci sau sute de necunoscuti indiferenti?
Fie metrou sau autobuz, placerile sunt aceleasi si te simti ca vara, la mare, cand auzi muzica de la fiecare tereasa si nu mai intelegi nimic. Fiecaruia ii bumbi-bumti cate ceva in urechi, dar imi plac cei care asculta manele si se uita in jur plini de incantare ca sunt admirati. Am auzit injuraturi printre dinti, multe chiar, dar n-am vazut pe nimeni care sa-i curme suferinta.
Invariabil gasesti fericitul de dimineata, vecinul de autobuz sau metrou, parfumat nevoie mare, care rasufla dupa inchiderea usilor. Si vezi ochii stravezii si obrajii umflati, auzi injuraturi printre dinti, dar nu te prinzi cine este decat in clipa in care cobara cu zambetul pe buze din aglomeratie. Si te rogi sa creasca salariile, sa nu mai manance lumea fasole.
Seara intalnesti oameni care au petrecut peste zi cu o bere si niste usturoi sau mici. Pe astia ii simti din prima, doar daca nu esti fericitul purtator al unui nas infundat. Si la fiecare rasulfare iti vine sa-i spui "sa-ti fie de bine", dar nu poti, ca-ti tii respiratia. Si chiar nu e indicat sa bei alcool pe gerul asta.
N-or avea multe romanii, dar au cu totii cate un telefon touch-screen. Sa inteleg ca noua ne prieste criza?
Si iarna aceasta se poarta tot adidasi din vara. Cred ca au ramas lipiti, ca alta explicatie nu vad.
Si am iubit si iarna asta, dar parca astept sa trec la masina mea si sa nu va mai povestesc cum e in metrou sau autobuz.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu