Am inceput dimineata cu parfumurile Ninei si, pret de secunde si minute, m-am intors la anii copilariei.
Imi amintesc cat incerca mama sa ma convinga sa citesc carti iar eu ii spuneam ca mi le-a citit ea si nu inteleg de ce trebuie sa le mai citesc si eu. Imi amintesc de concursurile pe care le organizam cu verisorii mei, cine citeste mai repede subtitrarea la film primeste o caramea chinezeasca, dintr-aceea la care puteai manca si ambalajul.
Asa am invatat sa citesc repede, verisorii mei fiind cu 2, respectiv, 4 ani mai mari decat mine. Nu am mancat multe caramele atunci, dar am avut grija sa recuperez in timp.
Acum citesc ca vor sa dubleze filmele. Este si normal, daca ma gandesc ca au disparut si caramelele chinezesti de aproape 20 de ani.
Trist este ca generatiile tinere nu vor intelege de ce femeile in varsta sunt innebunite dupa mosul de Sean Connery, ca doar seamana la voce cu Constantin Cotimanis.
2 comentarii:
Care caramele chinezesti, ca eu n-am apucat si-s tare curioasa pentru ca noi ne chinuiam sa desfacem hartia aia ordinara de pe caramelele romanesti. :(
@nina: cum care caramele? erau unele intr-o hartie maro cu o poleala transparenta pe care o puteai manca. caramelele astea si ciocolatele in poleala aurie erau in loc de floricele la filme :)
Trimiteți un comentariu