miercuri, 10 iunie 2009

Miercuri ... Austria ... Vin

Azi e miercuri ... am promis ... mai ramane sa ma decid care ...


Uneori e atat de greu sa alegi un vin bun ... o branza buna ... un barbat bun.

marți, 9 iunie 2009

Care turism?

Dupa ce astazi am spus ca mi-e rusine cand plec din tara, sa recunosc ca sunt romanca, in seara aceasta cineva m-a indrumat, si nu numai pe mine, sa plec daca nu-mi place aici.
Mda. Presedintele acestei tari, in urma cu cateva seri (acum am vazut eu) la emisiunea "Nasu" de pe B1V, ii indruma pe toti cei care sustin ca s-au saturat de tara asta sa plece. Poate sunt eu proasta, dar mie mi se parea ca tocmai ca insistam ca fraierii sa ramanem aici reuseste el sa faca matrapazlacuri.
Trecand peste aceasta mica neintelegere (acum ceva timp ii chema pe amaratii plecati la munca prin strainatate, acum ne goneste pe noi .... "in or out" ca prea te foiesti musiu), merg la o alta neintelegere. Una blonda.

La Lyon, (orasul ce m-a gazduit cateva zile, dar despre care vom vorbi mai tarziu) s-a desfasurat duminica aceasta (a naibii fatalitate) un targ de turism. In imensa Place Belecour, sub ochii lui Ludovic al XIV-lea, erau asezate mai multe corturi, in care, aproape, toate tarile lumii isi prezentau mica oferta turistica. Corturile erau randuite frumos, pe continente, amenajate cu decoratiuni specifice fiecarei tari, pline de francezi cu gandul mai degraba la concediu decat la alegerile europene (si ei au excelat prin absenteism-deci egalite).
Trecem prin vacarmul de la cortul Republicii Dominicane, unde 2 perechi de dansatori atrageau privirile cu miscari lascive, inaintam cu greu prin grupul de dansatoare turcoaice, imbracate in port traditional, ne atrage muzica de la cortul Tunisiei si zarim si cortul Romaniei.

Cam asta se intampla la cortul Tunisiei- agitatie mare.


Cam asta se intampla la cortul Romaniei ...


Va las sa dati zum pe poza, sa priviti panoul pe care sunt inghesuiti Nadia, Hagi, Nastase si compania (alta decat BRD).

Sesizati diferenta? Eu nu ....

Cum C. lucreaza in domeniu, ne-am oprit sa privim ofertele pe care agentiile de turism din oras le faceau, ne-am oprit mai des decat ne-am oprit sa privim pantofi. Da, spun privim, pentru ca erau magazine-muzeu, intram ... ne uitam ... ne minunam ... si plecam. Agentiile de turism erau pline de oferte in toata lumea, dar mai ales in Europa (deh..criza). Nu lipseau Ungaria, Croatia, Bulgaria, Turcia din oferta lor.

Vi se pare ca am omis ceva? Nu, nu am omis nimic, Romania nu se afla in ofertele lor. Oare de ce?

Irta de Romania

Nu am crezut niciodata ca o sa ajung sa-mi fie rusine ca sunt romanca, ca o sa reneg tara in care m-am nascut, ca o sa vorbesc engleza cand ma aflu pe meleaguri straine doar ca nu fiu aratata cu degetul.
Am renegat-o prima data anul trecut, in Italia, nu la Roma, nu la Milano unde este plin de romani, ci la Venetia. Eram impreuna cu prietenele si eram, invariabil intrebate daca suntem din Rusia; cand raspundeam Romania, figura interlocutorului se inegrea, disparea zambetul si ne intorcea spatele. Am intrat in jocul lor si am spus ca da, suntem rusoaice, doar pentru a vedea reactiile. Ne-au zambit in continuare, ne-au intrebat cum este la noi, iar atitudinea prieteneasca a continuat.
Am incercat jocul cu renegarea si anul acesta, in Franta, o tara mai putin cotropita de romanasi decat Italia sau Spania. Cand spuneam Romania, primeam un "ah" si un zambet de complezenta, daca spuneam orice alta tara din est, discutia continua foarte prietenos. 
Pentru ca in Franta nu ai cum sa nu servesti o cafea (a se intelege vin) la o terasa in mijlocul drumului (a se intelege trotuar), ne-am jucat de-a ghicitul: care este roman? Nu am gresit niciodata. 
Romanul isi poarta cu mandrie burta plina de bere, mici, sprit si friptane, romanul isi poarta cu mandrie mustata mostenita de la otomani, romanul este elegant in treningul din piata si il arat lumii intregi, romanul se simte elegant in pantofi sport contrafacuti si vrea sa epateze cu toate denumirile de firme pe el, romanul nu pleaca niciodata de acasa fara traista, romanului ii place sa se simta important chiar si atunci cand este sluga.
Am plecat de aici, de pe un aeroport Baneasa cam intunecat, un aeroport unde doar daca nu voiai nu treceai cu un pistol, un aeroport unde bunul simt nu exista. Stiu, o sa spuneti ca daca vreau lux sa nu merg cu low-cost, dar nu de lux vorbesc, ci de dramul de bun simt pe care ar trebui sa-l avem cu noi mereu, vorbesc de cele 2 grame de civilizatie pe care ar trebui sa le capete chiar cei care stau de ani de zile prin alte tari, vorbesc de transformare avionului in IRTA.
La intoarcere, am gasit ghiseul pentru cursa noastra dupa acelasi principiu "uite romanasii mei". O coada pestrita, galacioasa, cam mirositoare (daca eu, cu nasul infundata am simtit-o) si foarte rasfirata. 
In avion, insotitoarele de bord ale unei companii romane, ne prezinta instructiunile in caz de urgenta. Tot ce am retinut la finalul acelor instructiuni este ca "Doamne fereste sa .... ca pitipoancele sunt complet pe dinafara". Ca erau chiaune de cap ... deh, fiecare petrece seara cum poate si cum lupta pentru un post e accerba .... nu ar fi nimic, dar modul in care tratau pasagerii, indiferent de cat de colorati sau nu erau, este inadmisibil. Aceeasi atitudine intalnita la vanzatoarele din mall-uri. Cineva ar trebui sa le explice fatucelor acestea ca vanzatoare de magazin este vanzatoare si nu "assistent", iar insotitoarele de bord de la acea companie sunt "impingatoare de tava la inaltime" si nu insotitoare de bord.
Am ajuns pe Baneasa unde ne-am interesat de rezultatul alegerilor. Nu ne-am mirat deloc, acestia sunt reprezentativi pentru cei care au votat, restul, adica si eu, nu avem dreptul sa comentam si sa aratam cu degetul atata timp cand nu am facut nimic.


P.S. Maine este miercuri si .... e Austria.

joi, 4 iunie 2009

Beaujolais pour tout le monde


A fost marti si a fost Belgia, a fost miercuri si a fost Austria, vine vineri deci vine Franta.

C., responsabila cu timpul meu liber in ultima vreme, mi-a trimis acum ceva timp
un mail cu o localitate si o suma si, binenteles, intebarea "mergi?". Un fel de "mananci calule ovaz".
Nu am analizat prea bine si am spus un "DA" hotarat (daca atunci cand va trebui sa spun "DA" in fata unui nene/tanti cu tricolor pe el/ea nu o sa reusesc sa spun foarte hotarata, de aici mi se trage- am spus prea multe "DA"-uri hotarate pana la momentul respectiv).
Drept urmare, maine ne luam zborul spre ... o bine-meritata cura de vin. Bautoare inraita de sucuri si cafele cum ma aflu in ultima vreme, sper sa fac fata cu brio unui astfel de "obstacol". S-au dus vremurile cand 3 sticle de gin nu erau suficiente pentru a porni distractia. Imi tot propun un chef memorabil, cel putin pentru altii, in care sa reusesc sa beau pana ma ametesc bine. Nu-mi iese.
Este foarte posibil sa fie diluata rau bautura asta cu apa, ca alta explicatie nu gasesc. Am incercat si de ziua mea si ce motiv mai bun de a bea decat faptul ca am ajuns la 30 fara sa-mi dau seama, puteam sa am. Nu am reusit nici atunci, cel putin nu cu mine, ca au fost cativa care au cedat pe drum.
Dar de ajuns cu bautura si sa ne intoarcem unii dintre noi la bagaje (adica eu), altii la munca (adica voi).
Am sa va povestesc detalii la intoarcere, asta daca nu se porneste vreo furtuna si va astept sa ne intalnim cand plecati in concediu pe la Mediterana (stiu ca suna creepy, dar adevarat).
Am promis ca miercuri vin cu o sticla de vin, motiv destul de bun sa tina nenea avionul in aer.

Stiu, stiu .... o sa spuneti cum a fost, ce s-a intamplat, cine a venit, ce s-a discutat .... s-a baut bere si suc si a ramas pe miercuri. Ok, bine, hai ca va mai spun ca a fost cea mai eterogena adunatura de oameni care s-au inteles inca din primul minut- parerea mea.
Au lipsit Toanele- motivat si Rox- speram pentru o cauza nobila si un cocktail de renume.

P.S. A mai lipsit si reporterul nostru special, dar cineva trebuie sa mai si munceasca in tara asta nu sa stea doar la palavre.

miercuri, 3 iunie 2009

Hai in Austria -II

Azi e miercuri deci  ... ar trebui sa fie Belgia, dar e Austria.
Nu pot sa raspund la comentariile postului anterior, asa ca voi raspunde printr-un nou post.
Nu s-a contramandat nimic, dupa orele 17.30, care cum ajunge suntem acolo.
Nu am ales intamplator locul respectiv, are terasa, bar si crama ... deci o putem tine langa pana la Craciun (glumesc, cineva tre sa mai treaca pe la ATM sa scoata bani).
Sunt fumatoare, deci nu as alege un loc unde sa fiu discriminata, dar pentru ca ma gandesc si la ceilalti, este foarte aerisit .... 
Nu e un loc de fitze .... e un loc altfel ...
Restul .... diseara la o bere si o cafa.


marți, 2 iunie 2009

Hai in Austria

Stiti toate seriale acelea americane care ne arata mereu cate o cafenea preferata de cate o "gasca"?
Stiti ca Bucurestiul era in perioada interbelica considerat "micul Paris"? (unii naivi il mai considera si acum).
Stiti ca, mai nou, toate drumurile duc la Viena? Nu ca ar fii capitala noului imperiu, ci pentru ca e la 1.000 de km distanta de Bucuresti, e ieftina si e curata.... adica tot ce nu ai in capitala noastra.
Nu ati inteles nimic din ce am spus pana acum ... nici nu aveati cum ... asa ca am sa spun direct.

Instauram miercurea de terasa. Cine instauram? Noi, cei ce ne vom intalni miercurea la un suc pe o terasa.
De ce miercurea? Pentru ca nu e nici vineri si nici sambata, pentru ca in week-end plecam la mare sau la munte, pentru ca .... cineva trebuie sa umple terasele si miercurea.
Unde? In Austria, normal. Adica fix in mijlocul orasului, printre zidurile pline de istorie si nu numai ale unui oras odata frumos.
Cand? Dupa orele de program, pana la .... ultimul client.

Ne vedem acolo.

P.S. Maine e miercuri.