În ciuda titlului, acest articol este scris în română, pentru a-i obișnui pe cei ce doresc să vină aici cu limba română. Deși sunt tentată să spun că nu mai există loc pentru oportuniști pe meleagurile noastre, o vorbă din popor spune că există loc pentru toată lumea, iar lumea oportuniștilor este atât de mare.
Acum mulți ani, discutam cu o persoană mult prea informată și mult prea plimbată prin lume despre sistemul bancar românesc, la nivel său superior. Nu-mi mai amintesc cine ne conducea la acel moment, nu este relevant pentru că lucrurile, din acest punct de vedere, nu s-au schimbat aproape deloc.
Revenind, nedumerirea acelei persoane era cum poate să fie remunerat guvernatorul Băncii Naționale a României cu mul mai mult decât președintele FED (pentru cei ce nu știu, FED este banca centrală a Statelor Unite). Cum respectiva persoană vorbea în cunoștință, având informații concrete și corecte, mi-a fost greu să-i ofer un argument în favoarea guvernatorului nostru.
Cum discuția era despre sistemul bancar, o altă nedumerire a persoanei respective era cum pot fi remunerați președinții băncilor ce activau pe piața românească la același nivel, dacă nu chiar superior, celor care activau pe piețe mult mai dezvoltate și stabile. Din nou, nu am avut niciun argument în favoarea sistemului nostru, nu că aș fi fost eu purtătorul de cuvânt al președinților de bănci.
Norocul meu este că nu m-am întâlnit zilele aceste cu respectiva persoană a cărei nedumerire ar fi fost remunerațiile și primele domnilor de la ASF.
Sunt de părere că remunerațiile celor aflați în locuri/funcții unde tentația este extrem de mare ar trebui să fie suficient de consistentă astfel încât să nu existe loc de ”atenții”. Desigur, trebuie să păstrăm proporțiile, chiar dacă nu la nivel local sau regional, dar trebuie să le păstrăm. Nu putem compara un guvernator dintr-o țară unde băncile și IFN-urile (Provident este un IFN - instituție financiară nebancară) sunt destul de mici și cu active pe măsură cu un guvernator peste giganți, cu active de 10 ori mai mari , nu putem compara un președinte al unei autorități financiare dintr-o țară unde nu există bursă decât cu titlul cu unul dintr-o țară unde se face prețul grâului la nivel mondial.
Desigur, fie că vorbim de mediul public sau privat, accederea în astfel de poziții este o chestiune de lobby, urmată apoi de experiență, dacă mai este nevoie. Probabil mulți nu vor fi de acord cu introducerea mediul privat în această ecuație, dar și mediul privat este condus de lobby și apoi de experiență, este suficientă o privire în jur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu