In continuarea postului anterior, deci rugile edililor au fost ascultate, vremea s-a imbunatatit, "lopateala" s-a terminat si au rasarit panselutele.
Dupa cateva saptamani in care totul a fost alb sau aproape alb, si temperaturile destul de scazute, a venit caldura si a disparut albul.
In toata perioada "alba", posesorii de catei i-au plimbat pe oriunde se putea ajunge fara a se inota, lasand micile/marile animale sa isi puna amprenta puternicca asupra locului. Evident ca nu ii puteau plimba prin parcuri, ca nu se mai vedea garduletul care delimita parcul de alee, si nici sa stranga ...amprenta, ca era zapada si din doua miscari, se acoperea amprenta. Dar ce sa vezi? MINUNE!
S-a topit zapada si au aparut panselutele. Peste tot pe unde mergi, pe trotuare, pe scarile imobilelor, pe strada, gasesti panselute, mai putin in parcuri.
Stiu, toti injuram ca nu vine nimeni sa stranga, ca suntem nesimtiti, ca asa si pe dincolo, dar cand a plantat catelul panseluta pe zapada asternuta in mijlocul aleii, chiar toata lumea se astepta ca zapda sa ramana pana ne loveste din nou epoca de gheata? Sperau ca micile ..."amprente" sa inghete si sa dispara ca prin minune?
Asta da miracol. Peste o mie de ani sa descopere un munte de panselute si sa isi dea seama urmasii nostri ca vin din iarna lui 2017.
Si de data asta, mama natura si-a batut joc de noi si in loc sa ne aduca epoca de gheata, ne-a adus panselutele. Si sunt atat de multe. Si, culmea ironiei, ii enerveaza cel mai mult pe posesorii de catei care le-au plantat. M-as astepta ca macar ei sa stie pe unde si-au plimbat animalele, ca noi, restul, putem sa mergem cu ochii in pamant, cum o facem de obicei.
Cred ca trebuie sa ne rugam sa vina ploaia, sa mai spele orasul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu