Eurovision 2015

După circul intern, ca în fiecare an, de altfel, a început și circul european. Mă uit la concurs, ca orice  mulți români și nu numai, dar, spre deosebire de conaționalii mei, eu sper să nu câștigăm.
Nu avem, nu putem, nu știm, în general NU ne trebuie nicio chestie europeană, mondială, galactică, interstelară care să ne trezească din din somnul de secole și să ne pună să MUNCIM. Noi NU muncim și nici NU gândim, din păcate, așa că să facă bine europenii să nu dea așa o pacoste ca Eurovisionul. Să-l facă ei unde vor, de la Moscova la Londra, că nouă ne place să călătorim și avem și rude și susținători pe acolo, mai ales la Londra. Plus că o pacoste ca asta trebuie rezolvată într-un an, adică 365 de zile cu tot cu week-end, adică cam 104 zile, plus zilele de concediu, vreo 21-30 de zile, plus liberele legale, vreo 10-12 plus învoiri pentru doctori, taiat porc, belit  jupuit mielul, delegații la cumătru' de la Giurgiu după pește, la finu' de la Focșani după vin, și uite cum rămân cam 200 de zile.Plus că vreo 50-60 de zile, minim, durează până decidem cine face parte din echipa care se ocupă de show, alte 30-50 de zile până trasăm sarcinile fiecăruia și îi pregătim pentru un asemenea proiect. Urmează, desigur, o adresă către EBU pentru o derogare de 365 de zile până la noul concurs și schimbarea denumirii din Eurovision 2016, în Eurovision 2017. În același timp, nu avem sală pentru așa ceva, deci trebuie construită, iar primaria sugerează ca adresa către EBU să fie cu Eurovision 2018, dar revine cu confirmare dacă nu e chiar Eurovision 2019 sau 2020.
Revenind la concurs, frumos decor, mulți prezentatori (dovadă că și austriecii au multe guri de hrănit), interesante melodi,
, dar niciun monstru pe scenă, nu tu un Lordi,  nicio barbă, nu tu o Conchită, nu tu o ciudățenie, o creatură, ceva, cu excepția Finalndei. Ce s-a ales și de concursul ăsta! Înainte, măcar, știam de ce pierdem, acum o să fim bulversați că nu înțeleg europenii mesajul nostru de a ne chema conaționalii acasă, de a le golii colțurile de stradă, de a renunța la joburile prost plătite și la asigurările lor sociale imense.
Deși majoritatea melodiilor mi se pare că sunt cam în aceeași notă, cert este că sunt multe voci frumoase și puternice.
Printre favoriții mei de anul acesta, care sigur nu vor cîștiga, se numără Italia, Norvegia, Estonia, dar sunt sigură că din România cele mai multe puncte le va primi această manea melodie, pentru că sigur ajunge în finală.

Ma mananca buricele degetelor de mult timp, dar imi place ca acel moment cand nu-mi mai ridic ochii din calculator sa-l petrec inconjurata de cana de cafea, scrumiera si un pachet plin de tigari. Imi place foarte mult sa scriu prin cafenele, nu pentru ca ma dau banii afara, nu sa privesc pe geam, ci pentru ca atunci cand sunt toata in calculator aud in jurul meu cele mai interesante povesti.
Dar acum sufar. Sufar pentru ca s-au inchis cafenele din Dorobanti. S-au inchis pentru ca i-au gasit pe chelneri cu bacsis...
Sa o iau de la capat. Niste cafenele din Romania s-au inchis pentru ca ANAF-ul a prins chelnerii cu bacsis in buzunar.
Inca nu-mi revin din socul si groaza aceasta. Trecand peste faptul ca nu sunt pe lista mea de favorite cafenelele din Dorobanti, nu au fost nici acum cativa ani cand erau la moda, dar doar pentru ca nu aveam un Bors Porsche, nu ca acum as aveam, acum sunt mai libere si apa plata cu lamaie nu mai costa cat un lingou de aur.

Sursa

In toata nebunia asta mediatica in care ni se toarna milioane de euro in urechi si ni se deseneaza scheme de spalare a banilor de nici Saligny (pentru necunoscatori, ala de a facut podul de la Cernavoda) nu le-ar deslusi, vin luptatorii luminii, ANAF-istii, si inchid o locanta pentru un bacsis de 10-20 de lei.
Eu cred ca praful de ani de zile de prin birourile respective institutii dauneaza grav sanatatii mintale a angajatilor. Stiu ca e greu sa lupti cu marea coruptie, dar sa te pui cu chelnarii mi se pare o adevarata dovada de profesionalism, rigurozitate in respectarea legilor, intr-un cuvant ... un mare FAS.
Ar trebui sa inteleg ca de acum in colo, daca nu vreau sa se inchid vreun loc care imi place, sa nu mai dau bacsis chelnarului? Pai daca nu ii dau, nu ma mai duc, ca parca nu as vrea sa fiu servita dupa 2 ore, nici sa beau din cesti sau pahare cu diferite tente de rosu, nici sa mananc supa asezonata cu deget de chelnar. Mare dilema daca sa dai sau nu. Dar hai sa impozitam bacsisul, ca fix in bacsisul chelnarilor, a coafezelor si a spalatorilor auto sta economia neagra.
Domnii si doamnele inspectori s-au uitat prea mult la filmul "It could happen to you" (tradus la noi, pentru sesiunile de pregatire de la ANAF, "Un bacsis de 2 milioane de dolari"), dar nu-i vad pe Paturica ai nostri spaland spaga mult plimbata prin bacsis. Au vazut ei ceva cu baruri si restaurante si cum se spala banii, dar au incurcat deceniu si au incurcat si personajul.
Poate data viitoare, cand le pune filmul care trebuie, nimeresc si locul si persoana, cateva sute de metrii mai la dreapta.

Doi olteni trecura Oltul, care a stins lumina?

Ma mananca degetele de cateva zile, de cand cu tavalucul de oameni de afaceri si demnitari ce dau cu subsemnatu' pe la dna (pana la recuperare tuturor acelor sume pe care le arunca in ochii prostilor, institutia respectiva nu merita majuscule), dar azi dimineata m-am luminat.
M-am intalnit cu un domn care imi explica cum se pregateste sa plece din Romania vanzand tot, iar cand spun tot, ma refer chiar si la capacul de la wc (nu ma intrebati cum stiu si asta). L-am studiat intens sa-mi dau seama daca figura imi este cunoscuta din ziare sau de la tv, dar daca l-as fi vazut pe acolo, dimineata nu-l mai vedeam in persoana. Corect?
Acum, ca week-endul cade pe noi, ma gandesc serios cati dintre noi, si cand spun noi ma refer la toti cei care lucreaza in tarisoara asta, indiferent ca sunt in mediul privat, public sau la negru, isi vor mai vedea seful luni dimineata la birou. Stiu, schimbarea sefilor, bucuria nebunilor, dar asta n-ar fi chiar o schimbare, in smensul schimbarii.
In locul televiziunilor, eu as trimite un car la aeroport si unul la Nadlac, ca oricum imaginile de pe Stirbei Voda sau de pe Eforie devin repetitive. Nu ar fi placut sa vedem acum, la inceput de primavara, cum ne pleaca ... ciripitorii??? Stiu, am ramane cu problema ca nu ar mai reusi dnaul sa-si rezolve dosarele fara ciripitori, dar daca s-au "descurcat" pana acum, se vor descurca si peste 10 ani.

Statul - un mecanism al miscarii

Fara legatura cu momentul din an cand se discuta intens despre autostrazi, drumuri expres si rectificari bugetare, fara legatura cu alegerile si luptele duse in acest sens, aud tot mai multe pareri contra constructiei de drumuri, indiferent de ce fel sunt acestea, pe motiv ca acestea nu aduc bani la bugetul de stat.
Incep prin a spune ca drumurile fac parte din infrastructura unei tari si reprezinta proiectele cele mai mari si cele mai banoase, deopotriva, pe care un stat precum Romania le poate dezvolta cu finantare interna sau de la UE (unde oricum contribuim, fie ca luam sau nu bani de acolo).
De ce trebuie statul Roman sa construiasca mai multe autostrazi, drumuri expres?

Sursa

Construita fie din bani publici (inclusiv fonduri europene), fie in parteneriat public-privat, o autostrada inseamna in primul rand studiu de fezabilitate. Din acest studiu pe care statul il face traiesc firmele de consultanta/servicii. Am spus firme pentru ca un astfel de studiu nu poate fi facut de o singura firma.
Inceputa constructia unei autostrazi, aceasta implica un numar mare de oameni angajati sau nu cu acte in regula. Tot in timpul constructiei sunt consumate tone de materiale oferite de companii private. De la o constructie de autostrada ajunge sa lucreze o fabrica de ciment, o cariera de extractie sau o fabrica de utilaje. Toti angajatii din acest circuit vor cheltui bani in magazine, de unde vor cumpara zahar, paine sau mezel. Pentru aprovizionare, magazinel vor apela la fabricile de zahar, paine sau mezel, care vor produce, pe langa locuri de munca si taxe platite, o cerere in agricultura, pentru grau, trestie de zahar sau animale.
In tot acest circuit vor fi implicate si firmele de transport, deci traiesc si ei, si producatorii si distribuitorii de combustibil (ei sunt implicati chiar si cand nu exista drumuri, dar la un volum de vanzari mai mic, deci cu taxe si accize mai mici platite la buget), producatorii de ansambluri si subansambluri pentru fiecare dintre aceste ramuri, atragand la randul lor alti agenti comerciali in circuit.
Fara a face o analiza macroeconomica la virgula, trebuie spus ca toti angajatii/angajatorii de pe lant vor incasa/plati salarii si vor vira taxe la bugetul de stat, astfel incat este posibil sa regasim o crestere a incasarilor pe sanatate, asigurari sociale, TVA, accize, impozite pe venit/profit.
Evident ca persoanele care au un venit isi vor dori sa se imbrace, sa-si reinnoiasca televizorul sau aragazul, sa vorbeasca la telefon, sa mearga la teatru sau sa citeasca. Nu putini dintre ei isi vor putea intretine copiii in scoala, facultate.Cu siguranta multe persoane si firme vor recapata curajul de a intra intr-o banca si de a cere bani pentru alte proiecte.
Intr-un mod cat se poate de simplu sper ca am explicat cum genereaza bani o autostrada. Este un proiect initiat de stat, pentru ca intr-o economie, oricat de dezvoltata sau de "inapoiata" prezenta statului este foarte importanta.
Neimplicarea statului in proiecte importante, consumatoare de mari resurse financiare, impiedica agentii comerciali sa-si dezvolte business-ul.
CUM?
BNR-ul poate sa reduca dobanda pana la 0 (zero), daca nimeni nu vrea sa se imprumute, pentru ca nici agentii comerciali, nici persoanele nu au perspective pentru maine si poimaine.
Intr-o UE in care toti trebuie sa produca sau sa cumpere cat mai ieftin, productia interna nu mai este atractiva din cauza costurilor, ori ajungem sa producem orice, la pret cat mai mic, doar ca sa vindem. Evident ca vom produce cu salarii de 150 de euro/luna, in conditiile in care la produsul final se mai adauga si consturile/timpii mari cu transporul pentru a face export. Astfel este posibil sa se dezvolte doar o parte a tarii, respectiv vestul, pentru ca de acolo sunt cele mai mici consturi pentru export.
Macroeconomia este asemenea unui mecanism de ceas, unde statul este roata cea mare care pune in miscare restul rotitelor. Fiecare dintre ele este importanta, dar daca nu exista putere de punere in miscare de la roata cea mare, respectiv statul, intregul mecanism stagneaza.
Nu in ultimul rand, constructia de autostrazi genereaza cele mai mari spagi pentru ca acolo sunt cei mai multi bani, de la atribuirea contractelor pana la alegerea furnizorilor de materii prime. Tot pe acest lant al spagilor vor putea intra in hora si producatorii de combustibil, speculantii din imobiliare, producatorii de energie, furnizorii de servicii, etc.
In lipsa implicarii, ne uitam uimiti la cursul valutar cu este jonglat de speculantii internationali, asteptand momentul in care isi vor lua "jucariile" si se vor muta pe o alta moneda cu dabanzi mai bune, vom privi impasibili cum cetatenii tarii pleaca pe alte meleaguri producand pentru state bunastare. Ori, ca stat simti o diferenta cand incasezi taxe de la mai putini cetateni, mai putini si mai speriati agenti economici. Si, nu in ultimul rand, cu cat produci mai mult, cu atat poti castiga mai mult, indiferent ca discutam de spaga, taxe, imagine, recunoastere sau bunastare.

Scrisoare Domnului Primar al Municipiului Bucuresti

Domnule Primar al Municipiului Bucuresti,

Va scriu in calitate de cetateanca a urbei pe care o administrati, cetateanca platitoare de taxe la bugetul local prin impozitele retinute pentru casa, masina, amenzi si restul darilor pe care "ma simt datoare" sa le platesc, cu mandria in suflet ca pot sa locuiesc intr-o capitala europeana, asa cum se doreste orasul acesta, si este o capitala europeana pentru ca Romania este, inca, in Europa.
Nu pot expirma in cuvinte bucuria care ma cuprinde cand traversez podul Basarab si observ placuta pe care scrie "Inceput de Basesc si finalizat de Oprescu". Nu ma deranjeaza alaturarea numelor, doar suntem o tara de "Escu", dar o satisfactie ca ati reusit sa finalizati ... ceea ce altii au inceput, tot ma incearca. Stim cu totii ca este foarte greu ca, dupa o anumita ... trecere a timpului, sa finalizezi ceea ce altii au inceput cu mana lor. Nu acelasi lucru il pot spune despre pasajul Mihai Bravu, pe care l-ati inceput, dar cu greu o sa-l finalizati. Sunt sigura ca, dupa 8 ani de mandat la conducerea urbei, o sa vina un alt "Escu" sa finalizeze ceea ce ati inceput. Imi doresc doar, in calitate de locuitor al orasului, sa nu omita plasarea unei placute prin care sa va pastreze vie amintirea lucrurilor incepute. Sper, de asemenea, ca o alta placuta sa fie pastrata si postata pe viitorul tronson ce leaga Splaiul Independentei de Autostrada A1, unde se vad deja pilonii podului, de circa 2 ani, dar nu asta este important. Cineva, candva, sigur o sa termine si acest proiect. Vreau sa ma asigur ca o sa va faceti un suficient stoc de placute, asa cum a facut predecesorul Dvs. cu stocul de borduri, pentru a le putea plasa pe toate lucrarile incepute si nefinalizate. Nu mai mentionez aici pasajul de la Piata Presei Libere sau Magistrala Nord-Sud care se termina, deocamdata, la "-" dintre Nord si Sud.
Pentru ca am amintit anterior de bordurile pe care, printr-o grea mostenire, le-ati primit la inceputul mandatului si pe care observ, din nou cu nemarginita bucurie, ca le-ati gasit o utilitate. Nu am crezut carcotasii care, acum multi ani, au spus ca o sa avem borduri si in copaci, dar uite ca Dvs ati reusit sa imfrumusetati orasul si sa plantati pe Calea Victoriei, mai multe borduri decat panselute. Sigur ca locuitorii urbei nu inteleg ce inseamna "sistematizare" si nu inteleg de ce ati ales sa micsorati o artera precum Calea Victorie, prin largirea exagerata a trotuarelor, dar eu inteleg. Cei 50 de turisti care viziteaza orasul acesta trebuie sa circule in liniste pe sub cladirile cu bulina rosie, fara riscul de a le pica un ornament din 1920 in cap. Sunt sigura ca acesta a fost rationamentul Dvs., gandindu-va ca este posibil ca acei turisti sa afle toti 50 in aceeasi zi si in acelasi sens pe Calea Victoriei.
O minte absolut geniala ca a Dvs. a gandit ca astfel se va elibera Centrul Vechi si se vor plimba si restul betivilor consumatorilor pe Calea Victoriei, lasand loc unui viitor proiect de imbunatatire a zonei respective, unde, in ciuda faptului ca nu ati reusit sa scoateti tiganii romii si sobolanii din acele cladiri ce stau sa cada la prima adiere de vant, o sa va folositi tot de surplusul de borduri si o sa ziditi, pe afara, cladirile respective. Daca si numai daca, la finalul acestei operatiuni de bordurire a Centrului Vechi si o restului orasului, prin plasarea de borduri verticale in locul pilonilor de acces, considerati ca mai aveti suficiente borduri, doresc sa fac o cerere catre Primaria Generala pentru a-mi construi o scara de bordura de la balconul apartamentului in care locuiesc. Desigur, daca toti cetatenii acestui oras ar proceda la fel, ati putea sa scapati de aceasta problema si sa va apucati totusi de lucruri serioase, dar acestia sunt niste simpli "Mitici" mistocari care nu inteleg misiunea Dvs.
Doresc sa va multumesc pe aceasta cale pentru amplasarea corturilor de prim ajutor din oras, mai ales ca bordurile nu au invatat sa se comporte ca un tufis ornamental si inmagazineaza mult prea multa cladura, iar ceasurile plasate in oras si prin parcuri inca nu se comporta ca o tasnitoare, desi, la 50-60 de grade Celsius, nu avem neveoie de apa ca gasim la cele 4 corturi de prim ajutor. As dori sa va rog sa pastrati aceste corturi si in restul anului, pentru ca, din pacate, mai exista 2-3 catelusi nebunatici in oras iar aceste corturi ne-ar putea ajuta in cazul in care intalnim un astfel de exemplar. Stiu ca ati depus eforturi majore sa rezolvati problema acesta a cainilor, ei nu mai exista prin centrul orasului, dar pe cine intereseaza ce se intampla la periferie, ca doar turistii au Calea Victoriei. Acele corturi pot fi utile si atunci cand peste oras se abate urgia, iar cei 3 fulgi de nea blocheaza traficul si inchid scolile si gradinitele. Unde sa se mai joace copiii iarna, cand trotuarele sunt pline de masini si zapada, daca nu la corturile de prim ajutor?
Nu am sa discut aici depsre problema lipsei parcarilor din oras, nu asta doresc sa va spun, mai ales ca noi stim ca ati facut o parcare in centrul orasului, parcare pentru masini mici si foarte mici, care consuma putin combustibil astfel incat sa poata fi achitata ora la Universitate, iar in cartiere, unde densitatea masinilor este exagerata, putem sa ne intelegem intre noi si sa ne punem maisnile una peste alta.
Incerc sa nu va mai rapesc din timpul pretios pe care il aveti, mai ales ca Dvs. sunteti responsabil de cum este condusa urbea si nu ati procedat precum unul dintre predecesori care voia si Consiliul General ca sa poata conduce. Stiu ca o sa reusiti sa faceti lucruri minunate in acest oras, convinsa ca bucurestenii va vor lasa sa conduceti in continuare Bucurestiul pentru multe alte impliniri si modernizari ce ne vor produce bucurie in suflet si mandrie intre masele.

Cum mult respect dar, mai ales, consideratie,
O cetateanca

Hairless

Ma gandesc de mult timp la acest articol, de fapt, ma gandeam vara trecuta, dar l-am lasat in asteptare. Acum, ca vara este in plina desfasurarea, desi vremea si timpurile sunt potrivnice ideii de vara, hairless-ul este iar la moda. Este la moda si iarna, dar nu vedem noi.
Asadar, ce poate fi mai placut decat un corp lipsit de par? E vara si este neplacut sa vezi broboanele de transpiratie atarnate de un fir de par, dar ... chiar niciun fir?
La saloanele de cosmetica nu mai ai loc de barbati care se penseaza si se epileaza. Din pacate, stilul Vin Diesel nu a disparut, desi crestele de cocos devin tot mai comune.
Stiu, metrosexualii sunt la moda, asa cum sunt si barbosii la moda.
Culmea este ca atunci cand am spus ca vreau sa-mi iau o pisica sfinx, toata lumea mi-a sarit in cap.
Serios, care e diferenta dintre o pisica sfinx si o persana?
Sper sa nu se inteleaga din acest articol ca sustin gorilele. Locul lor este la Zoo si nu pe strada, dar mai ales nu in mijloacele de transport in comun.