Campania Pro-fumat 2

De curând, s-a modificat o lege valabilă de ani de zile, dar neaplicată, care îmi interzice mie şi ţie şi lu vecinu' să mai fumăm oriunde. Nu că ar fi o problemă ca statul să îmi interzică chestii, doar asta face statul, interzice chestii, dar monştrii pe care i-a născut aceasta modificare legislativă mă scot din sărite.

sursa

S-au gasit o sumedenie de agarici, cărora le-a căzut monitorul oficial pe un picior şi bugetul sănătăţii pe celălalt, să îmi spună că dacă fumez nu ar mai trebui să primesc îngrijiri medicale gratuite pentru bolile provocate de tutun. Nu contează că plătesc asigurări, nu contează că plătesc 15 lei pentru un pachet de ţigări, din care doar 4-5 lei costă tutunul, restul sunt accize şi taxe care merg la bugetul statului, toate astea nu contează, important este să nu mai fumez eu. Nu am văzut niciun agarici care să spună să nu mai beneficieze de îngrijiri medicale ăla care bea regulat până cade sub masă, sau ăla care pleacă cu gonoree de la prostituată, deşi prostituţia este ilegală în această ţară, sau ăla care e prost şi face prostii cu vătămări corporale. De ce? Pentru că au făcut ciroză şi cei care nu au băut niciodată alcool, pentru că indiferent că a lăsat Dorel un cartier întreg fără lumină, descoperirile lui Einstein au creat bomba atomică.

Dacă tot există această campanie anti fumat, s-au găsit şi mai mulţi agarici să mă întrebe ce o să fac acum, când nu o să mai am voie să fumez oriunde. Să mă enervez, să nu? Stau şi mă gândesc că nu m-a întrebat unu, mai dar unul nu m-a întrebat, acum câţiva ani, când a lovit criza, dacă mai am bani să-mi plătesc rata la bancă. Nici acum, când discută aştia de darea în plată, adică să dai casa şi să scapi de datorie la bancă, nu ma întreabă nimeni dacă dau casa.

Serios, pe toţi îi doare unde o să fumez o ţigare, dar nu-i interesează dacă pot să-mi plătesc apartamentul sau dacă îl dau înapoi?

Ei bine, dragilor, o să fumez în casă, că d-aia plătesc, dar nu asta vă interesează!

Doi olteni trecura Oltul, care a stins lumina?

Ma mananca degetele de cateva zile, de cand cu tavalucul de oameni de afaceri si demnitari ce dau cu subsemnatu' pe la dna (pana la recuperare tuturor acelor sume pe care le arunca in ochii prostilor, institutia respectiva nu merita majuscule), dar azi dimineata m-am luminat.
M-am intalnit cu un domn care imi explica cum se pregateste sa plece din Romania vanzand tot, iar cand spun tot, ma refer chiar si la capacul de la wc (nu ma intrebati cum stiu si asta). L-am studiat intens sa-mi dau seama daca figura imi este cunoscuta din ziare sau de la tv, dar daca l-as fi vazut pe acolo, dimineata nu-l mai vedeam in persoana. Corect?
Acum, ca week-endul cade pe noi, ma gandesc serios cati dintre noi, si cand spun noi ma refer la toti cei care lucreaza in tarisoara asta, indiferent ca sunt in mediul privat, public sau la negru, isi vor mai vedea seful luni dimineata la birou. Stiu, schimbarea sefilor, bucuria nebunilor, dar asta n-ar fi chiar o schimbare, in smensul schimbarii.
In locul televiziunilor, eu as trimite un car la aeroport si unul la Nadlac, ca oricum imaginile de pe Stirbei Voda sau de pe Eforie devin repetitive. Nu ar fi placut sa vedem acum, la inceput de primavara, cum ne pleaca ... ciripitorii??? Stiu, am ramane cu problema ca nu ar mai reusi dnaul sa-si rezolve dosarele fara ciripitori, dar daca s-au "descurcat" pana acum, se vor descurca si peste 10 ani.

Sezonul revolutiilor

Cu exceptia celor doua conflagratii mondiale, toate revoletele mici si mijlocii au o anumita sezonalitate. Europa a fost capul rautatilor privind sezonul marilor miscari populare, si "trendsetter" (ca sa romenglizam articolul, sa-l inteleaga tot omul) pentru Orient si Africa de nord.

sursa

Incepand cu "Primavara de la Praga", si continuand cu "Primavara araba", toate miscarile de strada incep dupa data de 1 Septembrie si se termina pe la 1 Iunie. Desigur ca nu este decat o simpla coincidenta ca toate sau aproape toate, intr-un procent de 99%, iesirile in strada se incadreaza in aceasta perioada, si coincidenta aceasta parca este o formula matematica aplicata la nesfarsit.
M-am intrebat adesea ce-i motiveaza pe oameni sa stea in mijlocul iernii (vorbim de Europa), la minus multe grade, in plina strada si sa-si strige lipsurile. Adica in mijlocul verii, exista o posibilitate mica sa dispara lipsurile? Inteleg ca foamea este mai mica vara si stomacul se aude mai abitir iarna, dar lipsurile si nemultumirile raman aceleasi indiferent de sezon.
Atunci, de ce se iese in strada numai in sezonul toamna-primavara?
Sigur, nu o sa asociez aceste miscari de strada cu momentul in care liderii din umbra ai acestora sunt intinsi pe plajele lumii, nu o sa le asociez cu concediile celor care ar trebui sa fie in strada si nici cu lipsa de rating a emisiunilor tv in sezonul estival.
Si totusi, de ce ne strigam lipsurile si nemultumirile doar atunci cand acestea nu se suprapun cu concediile si cu ratingul mic? De ce suntem carcotasi doar cand ne este frig, iar cand ne este cald stam cu burta la soare?

Incă una şi mă duc!

Acum 20 de ani, pe uliţele pline de praf ale României, pe străzile pustii ale oraşelor, se găsea câte o tanti sau un nene să se laude că progenitura sa este student. Stundetul era o rasă rară, se găsea "pe sub mână", era pus la loc de cinste şi se închinau toţi în faţa lui precum la Sfintele Moaşte. Nu conta unde studia, la Drumuri şi Poduri, la Universitate, la Agronomie sau la Petrochimie, era motiv de fală că a ajuns acolo. Examenele de admitere erau foarte grele, concurenţa era extrem de mare, facultăţile puţine la număr. Dar asta era acum 20 de ani.

Acum 10 ani, numărai pe degetele de la o mână absolvenţii de mastere din România. Când spuneau Master, parcă era ceva ieşit din comun, trebuiau să explice ce reprezintă această formă de învăţământ căci puţini erau cei care ştiau. Pe uliţe, bătrânii se mulţumeau să spună despre copiii lor că fac studii înalte, o facultate mai aparte şi mai mare. Existau puţine forme de mastere, încercând să copieze moda MBA-ul de afară. Faptul că aceasta formă de învăţământ era cu plată, spre deosebire de multe facultăţi, limita accesul celor care nu dispuneau de banii necesari să mai facă o şcoală ... înaltă. Dar asta era acum 10 ani.
Azi, de la Vladică la opincă, toţi au absolvit o facultate. Ştie, nu ştie să scrie, are diploma de licenţiat, esenţial este să ştie să se semneze la ridicarea diplomei. Criteriul selecţiei este banul. ATÂT.
Diplomă de master au tot mai mulţi, iar cine nu are este ori sărac, ori leneş.
Mâine o să avem cu toţii diplome de doctori pe diverse domenii. Deja nu mai este greu să fii doctorand, cumpără tata 2 reviste de ştiinţă unde publici 3 articole, mai copiezi de pe net, din Japonia, China, un studiu, mai cumperi o lucrare şi ai rezolvat cu titulatura de Doctor.
22 de milioane sau 20 de milioane, sau câţi om mai fi acum, că nu-mi este foarte clar, de doctori.
Dar vom râde în continuare de titlul de Doctor in chimie al Coanei Leana Ceauşescu.

Referendum sau nu

Nu intenţionam să mai scriu un articol politic, deşi e posibil ca acest articol să nu fie unul politic, dar aud în jurul meu tot felul de inepţii.
Nu mă refer numai la indicaţiile date de partidele politice, mă refer la opiniile oamenilor sătuli de ceea ce se întamplă în jur.


sursa



Suntem, şi mă includ şi pe mine aici, căci nu faci primăvară cu un ghiocel, imuni la tot ce înseamnă viaţa civică. Nu ne interesează mitingurile dacă nu se întâmplă în compania noastră, şi am mai spus despre asta, nu ne interesează dacă un om cade din picioare pe stradă, ne gândim că e beat, nu ne interesează dacă unei femei îi este tăiată geanta în autobuz şi golită, dacă e aeriană, nu ne interesează dacă două maşini se lovesc să dăm primul ajutor celor răniţi, doar nu sunt rude cu noi, nu ne interesează dacă un animal este omorât în chinuri, noi ne mângâiem căţelul sau pisica de apartament, nu ne interesează dacă un copil este bătut cu bestialitate pe stradă de către părinţi, e familia lor.

Aşa am ajuns acum să spunem că nu mergem la referendum, că vor Ponta şi Antonescu să-l dea jos pe Băsescu. Inţeleg că oamenii sunt nemulţumiţi de întreaga situaţie, că ăla nu e bun, dar nici celălalt nu a dovedid nimic. Nu înţeleg, însă, de ce oamenii se plâng că vor exista furturi, aşa că ei nu se duc la referendum.


Dacă îţi place sau nu de Băsescu, de Ponta sau de Antonescu, e DATORIA ta de cetăţean să o spui, la referendum. Votul pozitiv sau negativ pe care îl dai, înseamnă un vot pe care nu îl pot fura prin neprezentarea ta. Da, dacă tu nu eşti prezent la referendum, pe listele acelea poate să semneze oricine în locul tău şi să voteze. Nu te gândi că nu au datele tale, doar ce au fost alegerile locale, iar listele nu au ajuns în tocătoarele de hârtie.

Mi se pare jignitor să-mi spui să nu mă prezint la referendum, dacă nu sunt de acord cu ce se întâmplă. Este ca şi cum mi-ai spune să nu mai vin nici la alegeri, dacă nu te votez pe tine, sau să nu mă mai uit la televizor dacă nu mă uit la tine, sau să nu mai mănânc dacă nu cumpăr de la tine.

E dreptul nostru să mergem şi să votăm, aşa cum este dreptul nostru dacă alegem să mergem sau nu, dar nu ne insultaţi mai mult decât aţi făcut-o până acum spunându-ne să nu mergem. Doar nu ne credeţi atat de TÂMPIŢI încât să nu înţelegem întrebarea şi vă este frică să nu votăm împotriva lui Băsescu?



Jurnal de stiri DECEMBRIE 2012

20 Decembrie 2012- ora 19.00- Jurnal de stiri pe toate posturile TV:

• Astazi este Ignatul, sarbatoare in care romanul taie porcul, dar nu dupa normele europene. Sa mergem in ograda lui Vasilica (de la o televiziune la alta, va diferi ograda) sa vedem cum taie porcul. Ce bun este soriciul si pomana porcului - urmeaza imagini cu o adunatura de nenici cu tuica-n nas si soriciu-n dinti.
• Conform calendarului mayas, astazi este sfarsitul lumii. Evenimente prevestitoare si inimaginabile se petrec in toata lumea- in Germania ninge de 5 zile, fiind practic acoperita de zapada; la Antipozi se face plaja in mijlocului lui Decembrie, temperatura urcand pana la 29 de grade Celsius; un seism cu magnitudinea de 4,5 grade s-a inregistrat in Japonia. Toata populatia globului asteapta ziua de maine, cand vine sfarsitul lumii.

21 Decembrie 2012- ora 18.59- Jurnal de stiri pe toate posturile TV:

• Sfarsitul lumii nu s-a intamplat inca, dar mai sunt cateva ore din aceasta zi. Dam legatura corespondentului nostru aflat pe teren sa ne spuna ce parere au oamenii despre sfarsitul lumii. 
• Gospodinele alearga in magazine pentru ultimele cumparaturi si cadouri. Mosul nu trebuie sa lipseasca de la nimeni- imaginile apocalipsei din supermarketuri si mall-uri cu personaje alergand disperate dupa cadouri.
• Prezentam programul magazinelor de sarbatori- niciun magazin nu va fi inchis pe data de 25 sau 26 Decembrie, toate vor fi deschise nonstop.

22 Decembrie 2012- ora 18.58- Jurnal de stiri pe toate posturile TV:

• Sfarsitul lumii nu s-a petrecut, dar autoritatile cauta vinovatii. Dam legatura corespondentului nostru aflat langa Baba Rada.
• Tata Floarea, care a prezis sfasitul lumii pe 23 Decembrie vrea sa intre in direct pentru a confirma data respectiva.
• Alte imagini din malluri si supermarketuri cu romanii saraci dar cu cosurile pline, ca doar o data e Craciunul.

23 Decembrie 2012- ora 18.57- Jurnal de stiri pe toate posturile TV:

• Nici astazi nu a venit sfarsitul lumii, desi cu totii il asteptam. 
• Sa mergem in bucataria unei gospodine pentru a vedea bucatele pe care le pregateste de sarbatori- porc, cozonac, sarmale, fripturi.

25 Decembrie 2012- ora 18.56 - Jurnal de stiri pe toate posturile TV:

• Imagini filmate la familia Zgarci, unde Mosul a venit pe teava de la calorifer, caloriferul fiind destul de rece cat sa nu-l arda si destul de cald cat sa nu inghete.
• Imagini filmate in malluri si supermarketuri cu ultimele cumparaturi facute de romanii ocupati.
• Imagini de la poarta Tatei Floarea care nu vrea sa confirme sau sa infirme sfarsitul lumii.

26 Decembrie 2012 - ora 18.57 Jurnal de stiri pe toate posturile TV:

• Romanii au petrecut un alt Craciun minunat, cu mancare din belsug, cu bautura la fel, iar acum vor trebui sa mearga la salile de sport pentru a da jos kg de sarbatori. Dam legatura nustritionistului ....
• Guvernul, care a decis sa nu mai faca nimic in asteptarea sfasitului lumii, a gasit vinovatii pentru starea economiei. Acestia sunt Baba Rada, Tata Floarea si Dorel, toti vinovati de falsa informare, ducere in eroare, delasare in munca, folosirea de pseudonime uzuale si, nu in ultimul rand, oferirea de false sperante. Procesul se va deschide si va urma acelasi traseu ca cel al FNI sau Caritas.
• Presedintele tarii doreste revocarea ambasadorului mayas la Bucuresti, dar este dispus sa semneze scrisorile de acreditare ale ambasadorilor azteci, incasi si persi. Legaturile economice cu mayasi au fost sistate, dar vor fi reluate cu vikingi.

In fiecare an, in jurul sarbatorilor, jurnalele arata asa - intai cumparaturi, cu reclama la hypermarketuri; apoi distractia la romani - cu reclama la mall; apoi dat jos kilogramele cu reclama la salile de sport; apoi nutritionistii care apar mereu, dar mereu dupa sarbatori, cu reclama la cabinetele lor.

Cand nu stii ce vrei

Se dau doua situatii, una politica si una sociala.

Situatia politica se desfasoara la centru, in capitala, unde un partid cu 7% reprezentare in parlamentul tarii, cere pentru o facultate, dintr-un oras mic, studii in limba minoritatilor.

Situatia sociala se desfasoara in orasul mic, la facultatea respectiva, unde majoritarii si minoritarii fac greva ca nu vor sa studieze in limba minoritatilor.

Politic vorbind, cei cativa reprezentanti ai minoritatilor lupta pentru drepturile celor care i-au ales, adica 7% din populatia tarii.



sursa



Social vorbind, cei ce fac greva si spun ca doresc sa invete in limba oficiala si nu cea materna sunt destul de destupati la minte incat sa inteleaga ca educatia in limba materna le reduce semnificativ sansele la un post dupa absolvirea facultatii, caci 7% nu inseamna 90%.

Desigur ca cei cativa studenti sunt rau intentionati si nu inteleg ca este important pentru ei sa invete cum hotarasc politicienii, mai ales ca politicienii, dintr-o cladire mare, cu cantina mai ieftina decat cea a studentilor si cazati la un hotel de multe stele, mult mai multe decat caminele studentilor, stiu mult mai bine care este realitatea. Studentii aceia, care impusca francul si mananca pachetele de gulas trimise de parinti, care dorm in paturi rupte si care-si zugravesc singuri camerele de camin, sperand sa devina cineva in viata dupa absolviea facultatii, habar nu au ce este bine pentru ei.

Intr-o lume ideala, cel pe care-l votezi ar trebui sa iti reprezinte interesele, chiar si atunci cand interesele tale sunt locale si nu nationale. Dar asta intr-o lume ideala.

In lumea noastra, o universitate intreaga face greva ca nu vrea sa se fie "segregata", caci isi cunoaste capacitatea si stie ca unita are putere mai mare si sanse mult mai mari sa devina una dintre cele mai bune din Europa. Tot in lumea noastra, niste parlamentari IGNORA cerintele celor care i-au ales si chiar lupta IMPOTRIVA lor, fara niciun dram de jena. ASTA se intampla in Romania de azi.

Stiu ca noi, alegatorii, suntem prosti; asta imi este clar, altfel nu am mai alege tot aceeasi prosti la fiecare 4-5 ani. Stiu si ca parlamentarii sunt prosti, ca doar pleaca din randurile noastre, nu-i caca nasc mamele lor direct parlamentari.

Dar cat de prosti suntem noi, alegatorii si muritorii de rand, cand nu ne dam seama ca nu ceea ce stim si vrem si facem noi este bine pentru noi, ci cand ceea ce vor si fac alesii este bine pentru noi?

Acum ceva timp, niste alesi d-astia, ca altfel nu pot sa le spun, erau foarte nervosi si nu intelegeau de ce se plang pensionarii ca nu pot trai cu o pensie de 7-800 Ron. Rau intentionati si a naibii pielea pe ei, pensionarii se plangeau doar ca sa aiba de ce se plange, ca doar asa fac mereu, ca de altfel ei strang banii la saltea si fac economi in banci, pleaca in croaziere pe mare si umplu salile la spectacole si concerte. Eu i-am vazut si in mall, de nu puteai sa te atingi de noua colectie de la Zara sau Musette ca erau toti acolo cu pungile pline.

Rasismul functioneaza in dublu sens, dar parca prea merg unii pe contrasens, nu vi se pare?

Merităm tot ce nu avem

Astăzi este o zi specială pentru naţiunea noastră. Singurul şef de stat al unei ţări combatante în cel de al doilea război mondial împlineşte 90 ani. La mulţi ani MSR Mihai!
Departe de mine idea de a fi regalistă sau de a înjura actuala conducere doar pentru că există şi greşeşte. Ştiu doar că  istoria îi judecă pe toţi, buni sau răi, niciunul nu scapă fără să fie judecat.
Nu cred că ne putem permite noi, cei de azi, să nu profităm de existenţa acestui om pentru a desluşi misterele conflictului mondial, poate doar parte din ele, şi să înţelegem motivele pentru care nu am contat la conferinţa de la Yalta.
În acelaşi timp, nu cred că actuali conducători îşi pot permite să îi judece pe predecesorii lor, cu atât mai mult cu cât fiecare va fi judecat la rândul său. Pentru asta există timpul, uitarea şi, nu în ultimul rând, iertarea.


sursa



Noi, cetăţenii care nu contăm în istorie decât la numarul de "victime colaterale" sau la numărători statistice, ar trebui să citim, dacă nu să învăţăm, istorie, să culegem informaţii şi apoi să ne spunem părerea. Cu siguranţă, nu avem dreptul să judecăm, dar mai ales să injurăm.



Dacă putem judeca un om care ne-a condus acum mai bine de 60 de ani, cred că am putea judeca şi conducătorii de mai bine de câteva zeci sau sute de ani.



De ce nu am spune despre Ştefan cel Mare că era un beţiv şi un curv fustangiu? Şi să uităm că a clădit multe din mănăstirile pe care le vizită, cu plăcere azi.



De ce nu am spune despre Mihai Viteazu că a vândut ţăranii când i-a legat de glie? Şi să uităm că a făcut prima Unire.

De ce nu am spune despre Al.I. Cuza că era ateu şi ura biserica, drept pentru care a dat legea secularizării averilor mănăstireşti? Şi să uităm că reformele fiscale, agrare, de Codul civil şi penal. Câţi ştiu că Regimentul de Garda şi Protocol a fost înfiinţat de Cuza?

De ce?



Pentru că ei sunt eroii despre care învaţăm la istorie. Ei sunt cei care, bine sau rău, au luptat pentru ca noi să fim azi aici şi să ne numim români. Pentru că înainte de a-i înjura pe ei, ar trebui să ne gândim ce facem noi pentru cei de mâine, altceva decât să fugim după alte cetăţenii. Pentru că atunci când ne înjurăm trecutul, ne înjurăm strămoşii.

Probabil de aceea merităm tot ce nu avem, pentru că nu ştim cine suntem şi încotro ne îndreptăm.

In tara lui BB

Să presupunem că tu, personajul principal, creşti într-o lună cât alţii în 3 ani şi ai avut ghinionul de a te naşte în ţara condusă de BB, într-o perioadă de criză.
Vezi lumina zilei pe 1 Ianuarie 2011 într-un spital de stat, părinţii tăi nefiind cei mai bogaţi români, alături de încă 20 de suflete. In cele 24 de ore cât stai în spital, ai un singur gând, să scapi din încăperea aceea mică şi insalubră, unde nu poţi să închizi un ochi că plânge una sau te ia una în braţe sau, chiar, se bese una. Proaspăt fiind pe lumea asta, îţi imaginezi că ăsta e tot plânsul, băşitul şi orăcăitul pe care o să-l auzi în viaţa asta.

Ai învăţat să mergi şi să vorbeşti, dar părinţii nu te lasă la joacă în faţa blocului, aşa cum îţi spun că se jucau ei. De fapt, nu e nimeni in faţa blocului. Descoperi calculatorul şi o lume întreagă ţi se deschide. Toţii copii după care te uitai pe geam sunt acolo. Te doare spatele, mănânci numai chipsuri şi bei doar cola, dar ce viaţă minunată ai pe facebook.

Părinţii îi vezi doar seara, când vin de la birou nervoşi. Deşi eşti micuţ, mama ta s-a întors la munca şi asudă zilnic să-ţi cumpere ţie chipsurile cu bulină verde, lipsite de E-uri. Până la urma nu e o tragedie că mama s-a întros mai devreme la lucru, chiar dacă tu mai aveai ceva treaba cu chestiile alea mari şi pline de lapte. Trebuie să înveţi că viaţa nu e numai lapte şi miere, şi dacă nu te învaţă mama asta, atunci cine?

Tata începe să petreacă mai mult timp acasă şi vă bateţi pe unicul calculator. Nu prea înţelegi tu de ce bea  mult şi de ce bea numai bere din sticla mare. Iţi spune că e liber ca pasărea cerului şi începe să plângă. In fiecare seara se iubeşte cu mami, doar că în fiecare seară cu mai mult zgomot. Dimineaţa vezi şi tu că s-au iubit pe ochi, pe falcă, pe mână. Mama ar vrea să meargă la un consultant, dar tati o mai iubeşte o dată pe obraz.

Intr-o bună zi, vine un nene la uşă şi te întreabă dacă părinţii sunt acasă. Mami e la lucru şi tati e la crâşmă, răspunzi tu ca un adevarat adolescent. Nenea lipeşte pe uşă o hârtie, iar tu silabiseşti de pe ea "E..X..E..C..U..T.A...R.....E     S...I.L..I.....T...A". Spunea mama ceva de executare silită şi cum se ruga ea "Doamne doar de n-ar veni" şi uite că a venit. Sigur or să fie fericiţi amândoi când or să vadă.

Tata încearcă să se sinucidă după ce citeşte hărtia de pe uşă, dar rămâne agăţat între balustradele de la scări. După 3 ore de aşteptat salvarea, vecinii se hotărăsc să-l ducă ei la spital. Când să ajungă la spital, ia-l de unde nu-i. S-a desfiinţat spitalul, trebuie să meargă la următorul, care următorul e maternitate, dar poate totuşi îl primesc şi pe tata. Din păcate nu-l primesc şi mergeţi mai departe. Ajungeţi la spital, îl primesc, dar nu au sânge pentru transfuzii. Şi doctorii şi asistentele stau lângă tati, în sala de operaţii şi aşteaptă. Intr-o zi, două... până la urmă donează cineva o eprubeta de sânge, pentru un bon de masă sau o zi liberă. Noroc cu sărăcia din ţară că vine şi punga cu sânge pentru transfuzie.

Tati trăieşte. Mami a albit. Bunicii sunt la cură de slăbire. De la o săptămână la alta ei slăbesc şi tu nu înţelegi. Când îi intrebi, ei iţi spun că mănâncă sănătos şi mai puţin, aproape deloc, că nenea de la televizor le face un bine şi nu le mai dă atâţia bani la pensie.

Azi e prima zi de şcoală şi mami te lasă să mergi singur, că nu are voie să se învoieasca, dar te-a învăţat cum să traversezi şi ce să faci la şcoală. Ajungi la marginea străzii, vezi trecerea de pietoni la 20 de metri înainte şi ştii că eşti în locul potrivit. Şi te uiţi în stânga şi fugi. Fugi până ajungi pe partea cealaltă şi acolo te bucuri că tati te-a învăţat să joci ruleta rusească. Azi ai scăpat.

Invăţătoarea are o fustă veche, cum purta bunica în poze, şi 2 pantofi diferiţi. Uite, are şi o geanta cum avea bunicul când colecta taxele. Acum te simţi ca acasă, miroase a piele veche şi a haine ţinute prea mult la naftalină. Mamele de la careu spun că e bună şi fusta aia, că la leafa pe care o are bine că nu a venit dezbrăcată.

Şcoala e nasoală şi oricum ştii totul de pe internet. Acolo unde nu ştii, te ajută profesorii şi te îndrumă unde să cauţi pe internet. Mami ar vrea să mergi şi la facultate, dar şmecherii nu pierd vremea acolo.

Se apropie sărbătorile de iarna, iar tu, deşi eşti ditamai bărbatul, locuieşti tot cu părinţii. Şi te joci tot la calculator, desigur că alt joc. Şi ai votat aşa cum scria pe uşa de la scara blocului, că tu ai crezut că a scris administratorul. Şi e acelaşi nene la televizor. Şi bunicii sunt în Cartea Recordurilor - au rezistat cel mai mult fără mâncare. Şi tata tot ca-n tinereţe o iubeşte pe mama. Şi mama tot ca-n tinereţe ţipă când o iubeşte tata. Şi groapa din faţa blocului e tot acolo de când ai venit tu de la maternitate. Şi vecinul de la 3, ăla de a intrat acum în parlament, s-a mutat la vilă şi conduce un bemve.


Şi la 5 s-a mai născut un BeBe.

Breaking the law

Nu intenţionam să scriu despre asta, dar sunt la sfârşitul unei săptămâni nebune.
Am început săptămâna cu o vizită la un cabinet medical, de unde urma să ridic o radiografie. Am scris aici cum arată o operaţie, nu mai reiau, deşi ar trebui. La 2 (doi) ani de la miriful eveniment, radiografia proaspăt făcută spune că TOT am deviaţie de sept. Dacă şi eu am văzut asta în radiografie, atunci ce mama ciorilor o fi văzut doctoriţa care m-a operat??????
Eram inconştientă pe masă, cu acces nelimitat la nasul meu, dar mai ales la SEPT, chiar să nu vezi că e strâmb????? Mai trebuie să spun că a durut ca naiba??? Mai trebuie să spun că i-am dat bani?

Am continuat cu un abuz al ANAF-ului. Cum face ANAF-ul abuz? Dacă mai credeţi că anaf e o instituţie care se preocupă de impozitele voastre, mai gândiţi-vă.
Acum o lună, la un control, am descoperit că din evidenţele anafului lipseşte o declaraţie depusă de companie. Repet, din evidenţele lor. Merg cu exemplarul companiei la anaf, şi mi se spune ca nu se poate să-mi ia în evidenţă formularul meu, pentur că trebuie să mai aduc un formular. Adică anaf nu primeşte ceva ce trebuia să aiba deja, pentru că mai vrea ceva. Nimic nou, doar că noul formular înseamnă amendă. Plătesc amenda, se face un proces verbal în care contravenientul, adică eu, îşi recunoaşte vina. Asta era acum o lună.
Luna aceasta, fiind o nouă lună, primesc de la anaf un plic cu "titlu executoriu", în care mi se spune că am plătit amenda. Dacă nu plăteam amenda, nu primeam procesul verbal şi nu se înregistra declaraţia.
Şi pe mâinile astora stau finanţele noastre. Şi ne întrebăm cum naiba câştigă unii procesele cu statul.

Tocmai mi-a povestit acum o prietenă cu i s-a ridica maşina. De pe stradă. Din loc NESEMNALIZAT. Din sectorul 6. Şi pentru că nu era loc semnalizat, şi pentru că nu a încălcat codul rutier, a plătit 700 Ron ca să-şi ia maşina acasă.Că este un abuz e evident, dar unde poate fi reclamat acest abuz? Ce autoritate poate să stopeze abuzurile firmelor care ridică autoturismele în sectorul 6?

Dacă fac plângere la colegiul medicilor, credeţi că o să păţească ceva madam doctor? Şi asta o să schimbe faptul că trebuie să fac din nou operaţia respectivă? Dacă eu mă duc şi-i f#t una doctoriţei care m-a chinuit degeaba, măcar să mă răcoresc?

Eu cum pot să amendez statul pentru omisiune sau pentru pierderea documentelor? Dacă arunc un chiştoc în mijlocul unei administraţii financiare, aşa o să observăm că nu au back-up la documente.

Ce să le facem celor care ne fură maşina pe stradă şi apoi ne cer şi bani să ne-o da înapoi? Să contestăm şi să aşteptăm paştele cailor să aflăm rezultatul. Sau am putea să mergem şi să le dăm foc, să-i încingem cu bâtele şi să ne luăm gratis maşinile.

Încotro România? Încotro români?

Dati-mi Romania inapoi

Nu vreau să plec din ţara asta.
Nu mă încarc cu patriotism în fiecare zi şi, poate, nu sunt mândră, în fiecare zi, că sunt româncă. Azi nu mai mult ca ieri şi nici mai puţin ca mâine.
Vreau să muncesc aici cu colegii mei cârcotaşi.
Vreau să mă bucur cu prietenii din copilărie de tot ce reuşim.
Vreau să plâng alături de familia mea.
Vreau să nasc un copil pe care să-l învăţ cine a fost Eminescu şi să-i citesc "Amintiri din copilărie".
Vreau să folosesc pe calculator programe făcute de informaticienii români premiaţi in toată lumea.
Vreau să merg în spitalele româneşti şi să mă trateze medici români asemeni Anei Aslan si să nu îmbătrânesc niciodată.
Vreau să fiu educată de pedagogi precum Gheorghe Lazăr.
Vreau să traversez poduri construite de alţi Anghel Saligny.
Vreau să cânt imnul ţării alături de ei.
Vreau să fiu un nimeni printre 21 de milioane de vedete.
Vreau să cred că nu suntem toţi nişte dezertori, că aşa cum sinuciderea nu e o scăpare, aşa nici fuga nu e una.
Vreau să cred că nu va exista un penultim român ce va fura becul astfel încât ultimul să nu mai fie nevoit să închidă lumina.
Vreau să cred că vom rămâne mulţi aici, atât de mulţi ce au nevoie de lumină.
Vreau să văd capra vecinului, şi boii, şi caii, şi să-l felicit şi să mă bucur pentru el.
Vreau să nu plec capul că m-am născut aici, să nu-mi fie ruşine că sunt româncă.
Vreau să respect legile şi constituţia ţării şi să fiu respectată aici, în ţara mea.
Vreau să-mi plătesc impozitele, ştiind că aşa plătesc pensia bunicilor ce m-au crescut, prea mândrii să ceară de la mine.
Vreau să-mi plătesc taxele şi, deci, salariul profesoarei ce m-a învăţat să descopăr misterele de sub coperţile cărţilor, şi să-i înveţe şi pe alţii să descopere.
Vreau să stau la coadă la secţia de votare şi nu la vamă.
Vreau să număr medaliile românilor din România la Olimpiadă şi nu ale românilor din alte ţări.
Vreau să-mi respect părinţii şi bunicii că au ales să rămână aici, chiar şi atunci când unica soluţie părea străinătatea.
Vreau să nu uit ce este "Mărţişorul" şi nu vreau să învăţ ce este Halloween.
Vreau prea mult?
Nu.
Vreau să-mi daţi România înapoi.

sursa foto

Dictatura

Simplu si la obiect.

Exista diferente intre ieri si azi? Intre inainte, pana in 1989, si "inapoi" (2010)?

Exista?

• telefonul era ascultat inainte de revolutie, doar cu aprobare si doar daca era pusa in pericol siguranta nationala, asa cum era definita la acel moment. Acum e ascultat de cine vrea, cand vrea si de ce vrea, pana si un amarat imputit isi poate asculta nevasta, datatoare cu furtunul la spalatoria auto din colt.


• nu aveam voie sa vorbim regimul, sa spunem nimic despre conducator. Acum avem voi, dar oricum nu ne asculta nimeni, iar daca ne asculta, ne ofera demisia in alb, doar sa o semnam.


• la televizor vedeam 2 ore de mari impliniri si nenumarate succes-URI in munca. Acum vedem 24 de ore pe zi cum se fura si cum nimeni nu face nimic si, din nou, nu lipsesc conducatori sa ne spuna cat de bine e si cata miere curge pe strazi.
• alimentarele erau goale, dar daca stiai pe cine "trebuie" mancai un salam de sibiu sau o pulpa. Acum, desi vitrinele alimentarelor abia mai respira, tot este bine sa stii pe cineva care sa-ti vanda marfa proaspata si nu expirata de cateva luni.
• inainte, orice bou absolvent de 4 clase, dar care pupa partidul si pe stanga si pe dreapta, ajungea prin posturi de conducere. Acum la fel. Sistemul PR (pile si relatii) functiona si inainte, ca doar fiecare avea acasa o vaca sau un bou, ce trebuia sa aiba un servici. Astazi, vaca e pitzi, boul e baiatul de baiat, si, la fel ca in trecut, trebuie sa aiba un servici. Diferenta este ca procentul este mai mare astazi decat inainte si e valabil si la privat si la stat. Fiecare are in firma cate un prost care e pila sefului, prost care are diploma, dar mai mult decat sa plimbe hartii nu stie.
• spectacolele erau cenzurate, asa cum sunt si astazi.
• ianinte, daca vorbeai de rau partidul sau aveai rude in strainatate, erai urmarit sau dat afara din partid, lucru ce echivala, uneori, si cu pierderea locului de munca. Azi, daca nu esti cu conducerea, esti importriva ei, deci acelasi lucru.
• inainte de revolutie, sute de femei mureau incercand sa faca un avort ilegal. Azi, sute de femei fac avort legal si mor, iar alte sute de persoane mor din ignorata sistemului, chiar daca isi platesc contributiile.
• inainte ne bucuram de micii si berea de 23 August, azi ne bucuram tot de mici si bere, dar mai des.
• inainte taranii se plangeau ca nu au pamantul lor si muncesc la cap, azi se plang ca, desi au pamant, nu are cine sa il munceasca.
• inainte umflam planurile la grau si porumb si rezulta ca pe un hectar a iesit grau cat pentru 5 hectare; azi umflam cifrele si, desi nimeni nu produce si nu munceste nimic, tara nu e in recesiune (zic ei).
• inainte, invatamantul era prost, locurile la facultate putine si ieseau prea putini specialisti, dar niciun somer. Azi, invatamantul este extraordinar, la facultate nu intra decat cine nu vrea, ies mii de someri si niciun specialist.
• inainte aveam timp sa mergem la teatru, la film, sa citim o carte. Azi avem timp sa stam pe facebook, sa citim ziare online, dar nu stim cum arata vecinul si suntem prizonierul calculatorului.

Trist.

E doar o noua forma de dictatura, suntem lasati sa credem ca suntem liberi, dar ceea ce se intampla este exact opusul. Nu avem voie aia, nu avem voie ailalta, nu avem bani de concertele pe care le-am asteptat, nu avem timp si nici bani de concediile prin strainatate, nu mai stim ce vrem sa facem in viata, stim doar ceea ce ni se spune ca vrem si acceptam fara sa ne intrebam daca e bine sau nu.

Am pierdut pana si Divertis-ul si Vacanta Mare, care au trait mult timp din simpatia adunata inainte, iar acum au cazut in derizoriu.

Cine n-are un Lenți să-și cumpere

Bănuiesc că nu mai trebuie să spun cine este Lenți Chiriac. E omul care respiră rock prin toți porii, cel care ne-a învățat rock când nu știam să ne scriem nici numele, cel care ne dădea rock pe pâine la Radio Nova 22.

Cu timpul te aștepți ca omul să se schimbe, să uite să bea bere proastă într-o cârciumă puturoasă, să uite să meargă cu atobuzul, să uite că există rock. Ei bine, Lenți e printre ultimii mohicani...dar este.

Aseară bănănăiam pe canalele TV și am ajuns, habar nu am cum, pe Antena 1. Ce căuta Lenți acolo habar nu am, dar ce a spus el.... A confirmat.



Metallica, Slayer, Rammstein, Megadeth, Black Sabbath, Anthrax, Eric Clapton



Nici mie nu-mi vine să cred. Pare prea frumos să dai vacanța de vară pe o serie de concerte extraordinare. Și ce? E doar o vacanță in care nu mai alergi disperat la alții să-i vezi pe "granzi".
România pare un cimitir al elefanților, fără să jignesc pe nimeni, dar parcă prea mult am așteptat să vedem ceva cu adevărat valoros și nu un playback a la Madonna. Trebuie să așteptăm să imbătrânească, să se despartă și apoi să se reunească, să devină bunici și apoi ajung și aici.
Mai sunt niște granzi care nu au trecut pe aici și nu și-au anunțat nici intenția, dar hai să nu fim pesimiști. Atâta timp cât nu am căzut de pe harta, mai avem ocazia să fim o ultimă stație.

Cum scapi de un coleg stresant?

Discutam despre colegii cu care impartim biroul, colegii care imping aerul toata ziua, dar se plang de cat au ei de lucru, colegii care se pot "reloca" in alt birou al firmei.
In primul si in primul rand, te imprietenesti cu el. Nu intr-atat de mult incat sa ajungeti la confidente intime si nici cat sa impartiti aceeasi bere.
In felul acesta ii afli punctele slabe. Afli ce muzica ii place, dar mai ales nu-i place. Afli ce parfum ii place, dar mai ales nu-i place. Alfi despre ce-i place sa vorbeasca, dar mai ales subiectele despre care nu are nici cea mai mica informatie.
Dupa ce ai aflat toate astea, incepi prin a folosi un parfum nu chiar pe gustul lui.
Daca nu reusesti, treci la urmatorul plan. Faceti conversatie colegiala, alegand cu grija subiectele pe care el/ea nu le stapaneste.
Daca nici asa nu reusesti, cauti in frigiderul firmei o mancare uitata acolo dinainte de Revelion si o aduci in biroul tau. Te asiguri ca ti-ai uitat mirosul acasa si lasi mancarea imputita sa-si faca treaba.
Daca nici asta nu da rezultate, atunci sigur reusesti cu asta.
Daca nici asta nu da rezultate, desi la mine a functionat, poti sa incerci varianta:



P.S. Mai trebuie sa mentionez ca schimbi muzica in cazul in care-i plac greutatile?
Poti incerca manelele, daca nu te dai singur afara din birou.

Nesimtitii revin

Miercuri, 30 Decembrie 2009, cu doar 39 de ore inainte de sfarsitul anului.
Drumul este liber, semn ca nu mai sunt multi "nebuni" la munca, vremea este frumoasa, taman buna de iesit in piata la miezul noptii.
Ajunsa la birou, deschid mail-ul sa citesc si ultimele mesaje de Craciun...stiu ca a trecut, dar tot mai primesc astfel de mail-uri.
Spuneam AICI cum fac romanii afaceri. Se pare ca nu stiu, nu ma pricep si nu voi reusi niciodata sa fac o afacere, imi lipseste abc-ul pe care il au acesti domni.
Iata ce am primit astazi de la ei :

LaPatruAce.ro - Cravate si butoni din matase Vincenzio Valente
------------------------------------------------------
Numărul comenzii: 333
Detalii comandă: http://www.lapatruace.ro/account_history_info.php?order_id=333
Data comenzii: Monday 20 December, 2009

Stimate client,

Va multumim pentru comanda. Coletul dvs a fost ridicat de FanCourier. Numarul AWB al expedierii este 32311XXX. Va multumim si va dorim o zi buna.

Comanda dvs a fost actualizată dupa cum urmează:

Stare nouă: Expediată

Dacă aveți intrebări sau comentarii pe marginea comenzii, vă rugăm să răspundeți acestui email.
Vă mulțumim că ați ales să cumpărați de la noi, vă aşteptăm să reveniți cât mai curând şi vă dorim o zi minunată în continuare.

Serviciul Clienți

LaPatruAce.ro

Mai trebuie sa spun ca livrarea, pe care o plateam eu, era garantata in 24-48 de ore? Doar ca nu se spunea nimic de momentul in care se vor hotara sa faca livrare.

Ca sa fie treaba ok pe ziua de azi, primesc un alt mail interesant:

Stimate client,

Va multumim pentru mesajul trimis. Porsche Finance Group Romania este o
organizatie care
apreciaza comunicarea directa cu clientii.

Solicitarea dumneavoastra va fi preluata pentru solutionare de catre un
operator al
Departamentului Relatii Clienti, care va reveni in cel mai scurt timp
posibil cu o
rezolutie.

Va multumim si va asiguram de intregul nostru suport!

Cu deosebita consideratie,
Porsche Finance Group Romania

Nu am cont, leasing, nici macar masina de la ei....

Imi scapa mie ceva sau asa e peste tot?

P.S. A sosit curierul cu pachetul de la Patru Ace, ar fi trebuit sa fie cadou de Craciun.

O tara de NESIMTITI

In Romania nu exista "clientul nostru, stapanul nostru". In Romania exista " clientul nostru, fraierul si prostul nostru".
Nu o sa ajungem niciodata in lumea civilizata, nu o sa invatam sa traim fara cozi pentru ca nu stim sa facem afaceri. Termenul de afacere, in Romania, este asociat idei de furt, smen, tras in piept si alte variatiuni. In Romania nu exista "gentlemen's agreement", nu exista scrupule, nu exista limita si nu exista afaceri. In Romania se dau tunuri, se pun tepe si se fura cu legea in mana, toate bazandu-se pe naivitatea CLIENTULUI.
In Romania, fiecare individ care fura, primeste mita, inseala in afaceri, promite si nu respecta, toti acei oameni care se vor "de afaceri" nu sunt cu nimic mai presus de bisnitari din fata de la Patria, de pe vremea lui Nea Nicu.
Am scris cum poti sa primesti o

tunsoare cu toti nervii din lume

, am scris de si am promis sa nu mai fac reclama..oricum ar fi ea, tot reclama se cheama.
Acum o saptamana, o colega de birou a facut o comanda online. Desi promisa livrarea in 24de ore, comanda a ajuns in mai mult de 48 de ore. Motivul intarizerii? Nu a primit niciun raspuns.
Luni m-am hotarat sa fac si eu o comanda online. O sa spuneti de ce nu merg la magazin. Raspunsul este simplu- cu 3 zile inainte de Craciun, numai in magazine nu-mi doresc sa fiu.
Pe site se "promite" livrarea in 24 ore prin
Fan Curier.
Astazi, miercuri, la 48 de ore de la comanda, sun la magazinul on line
"La patru ace"
sa intreb ce s-a intamplat cu comanda. Mi se raspunde la telefon si mi se spune ca nu este la birou, sa revin.
Dupa 2 ore, sun din nou. "Domnul" respectiv imita robotul telefonic si inchide.
Se pare ca nu mai exista limite in ceea ce priveste NESIMTIREA.
Nu, nu am platit online, am preferat sa platesc la livrare.
In ultimele 2 luni, am tot cumparat produse online, produse de o valoare mult mai mare, dar niciodata nu m-am lovit de o asemenea nesimtire.
As dori sa anulez comanda, dar ma tem ca "robotul" nu o sa inteleaga ce spun.
Daca asa vor sa faca afaceri, in vremurile acestea, chiar ma bucur ca a venit criza, poate mai scapam de nesimtititi, oportunisti si manageri dupa ureche.

S I C T I R

E toamna, e campanie, e frig, e vant, e rau, e greu, e mult, e gol, e slab, e ...

Intre starea de sictir major care m-a cuprins si starea de sictir national din campanie, nu pot sa nu ma gandesc la ce avem si ce putem pierde.
Starea de sictir ma indeama sa stau in casa pe 22, sa-i las pe altii si altii sa raspunda sictirului national. Dar oare de ce as iesi din casa pe 22?




Romanii au injurat-o si au fluierat-o pe Madonna ca ne-a vorbit de rommi, unii au inteles chiar ca ne-a facut rommi (dar asta e alta poveste), ne deranjeaza cand ne spun austriecii ca le-am mancat lebedele sau italieni ca le-am violat femeile.
Ne deranjeaza cand vedem pe BBC imagini cu tigani cersing in Dublin, dar care sunt numiti romani, ne deranjeaza cand suntem arati cu degetul si facuti tigani de catre vestici.

Nu avem de ce. ASA SUNTEM.

Stiu ca orice vot conteaza, dar de la asta si pana la a te umili, a sterge orice urma de mandrie si orgoliu de presedinte si om ...e cale lunga. Si culmea, e mandru si orgolios cand nu trebuie.

HAI SICTIR.

De ce nu emigrez

Un indemn la moda in zilele noastre, dar putini il urmeaza si mult mai putini reusesc.

M-am intrebat adeseori de ce nu, am resursele necesare, am unde, am de ce, dar totusi de ce nu emigrez.

Imi place sa citesc presa straina, sa inteleg realitatea de la ei si sa o vad prin ochii lor. Am observat ca si la ei se promite in campaniile electorale. Se promite in limita bunului simt, atat cat ii tine obrazul sa spuna. Nu promit extraterestrii, nu promit cate un ozn pentru fiecare, nu promit ca toti or sa castige la loto, promit atat cat omul de rand poate intelege.

La noi se promite mult, atat de mult incat cred si ei la un moment dat. Mai ca ar fi in stare sa-ti promita si soarele de pe cer doar sa-i votezi.

In final, cand ei (nemtii, francezii, italieni) nu se tin de cuvant e de rau, doar nu au promis mult si, acum, o promisiune netinuta din 2 promisiuni parca nu merge. La noi, cand nu se tin de promisiuni, din miile de promisiuni, parca nu ai cum sa te mai enervezi ca nu prea stii pentru care mai exact.

Cum as putea sa plec in Germania, de exemplu? Adica sa respect limita de viteza pe autostrada, sa gasesc un telefon in cazul in care patesc ceva la masina, sa sun la politie si sa vina imediat? Pai cum mai pot sa vad eu asfaltul ridicat de bizonul de pe autostrada, care testeaza viteza limita a masinii?

Cum as putea sa plec in Austria? Acolo as avea posibilitatea sa-mi aleg furnizorul casnic de gaze sau curent electric, iar asta ar insemna stres; pe cand aici, nu aleg nimic, mi se baga pe gat si dispare stresul.

Cum sa plec in Spania? Sa merg cu masina pe stradute inguste si sa intalnesc o batranica ce se chinuie 45 de minute sa-si parcheze masinuta pe un loc unde pui o basculanta si sa nu o injure nimeni? Sa nu se dea nimeni jos din masina si sa-i sparga geamul, sa o scoata afara si sa-i parcheze masina? Pai si eu de ce as mai rade in ziua respectiva?

Cum sa plec in Italia si sa comand un expresso si sa primesc un expresso, cand aici pot sa comand un expresso si sa primesc niste laturi? Deci aia nu se gandesc deloc la sanatatea mea, pe cand romanasii tin la mine si la inima mea.

Cum sa plec in Franta? Cum sa stau la un mic bistro pe marginea drumului si sa servesc un corn si un pahar de vin fara sa sape unul trotuarul cu picamarul, fix in fata mea? As putea intarzia zilnic la servici acolo, pe cand aici, nu am terasa la marginea drumului unde nu se sparge un trotuar, asa ca fug repede la birou.

Cum sa plec in Olanda si sa dau bani pe o tigare sau o prajiturica, cand pot sa primesc gratis aceleasi senzatii in Vama sau in spatele blocului?

Cum sa plec in Belgia si sa muncesc 8 ore, maxim 9, cand aici pot sa muncesc 10-11 ore? Asa nu mai am timp sa-mi cheltui banii pe tot felul de prostii precum teatre, filme, concerte. Si educatia strica, uite unde i-a dus pe straini, la stres, la lipsa sanatatii, la incruntare, la locuri de pierzanie prin teatre luminate.

Cum sa plec in Suedia si sa nu ma fluiere nimeni pe strada si sa nu ma strige nimeni "pasarica", "printeso" sau "fa"? Pai eu cum as sti ca mai sunt interesanta pentru barbati, daca ei sunt prea timizi sa ma fluiere si injure daca nu raspund?

Cum as putea sa plec in Norvegia daca nu e stabilit ce e tara aia? Regat sau republica, sa ma lamureasca si pe mine cineva.... Leanooo, ia zi fa!!!

Poate ca de data asta ma incapatanez stupid sa cred ca nu fuga e solutia. Ma incapatanez sa cred ca mai exista oameni care au in vocabular expresiile "te rog", "multumesc" si "pardon". Ma incapatanez sa cred ca ceilalti nu muncesc cu 4 maini si nu mananca cu 2 guri. Ma incapatanez sa cred ca nu Guta e Eric Clapton-ul Romaniei. Ma incapatanez sa cred ca noi toti putem schimba lucruri. Putem sa incetam sa scuipam pe strada, sa injuram la volam, sa aruncam ambalaje pe strada, sa distrugem masini doar pentru ca ne-au ocupat locul de parcare, sa intoarcem capul cand o femeie este batuta pe strada, sa fugim in directia opusa cand o copila este violata, sa ne ascundem in spatele perdelelor cand o casa este sparta.

Joker-ul are dreptate. Poate ar trebui sa incepem sa traim, dar hai sa nu ne mai amagim ca putem traim doar acolo.

Loc de ... fiecare ce vrea!!!

Cand ati deschis ultima data pagina de internet a Guvernului Romaniei? Eu acum am deschis-o, n-as mai fii facut-o, si m-am speriat.

Mama voastra de ipocriti ce-mi sunteti, va puneti poza pe prima pagina a Guvernului tarii de parca ati venit cu el d-acasa. Pai cand nea Nicu era pe toti pereti si toate gardurile, era dictator, si daca el n-a ajuns pe internet, ati ajuns voi... coate goale, mate fripte...

Napoleon spunea ca "esentele de parfum si otravurile se tin in sticlute mici"- si esenta de parfum de e, e de la spatele calului.

UNDE ESTI TU TEPES DOAMNE???

O greva ca la carte

Ma trezesc dimineata ca un cetatean model si ma pregatesc sa plec la birou. La radioul din bucatarie se aude o stire "bomba"- participantii la greva se aduna la intrarea de pe A1 in Bucuresti pentru a fi condusi, in mod organizat, catre centrul orasului.
Cum drumul catre centru trece prin fata blocului meu, imi iau haina si geanta in graba "mica" (ieri am avut un accident la glezna cu reluare, o treapta nesemnalizata si apoi o castana- nu sunt cu capul in nori...e plafonul prea jos) si fug la birou.

Ma urc in masina si incerc sa ies din parcare... si incerc... dupa 15 minute tot la incercare sunt. Privesc cum curg autocare si microbuze cu demonstranti.... dupa alte 20 de minute si o tigare reusesc sa ies din parcare si sa ma asez frumos pe bulevard. Si stau...si ma uit la autocare si microbuze si masini de provincie si mai fumez o tigare. Dupa aproape 40 de minute de cand am plecat de acasa, sunt la 2 statii de autobuz distanta de bloc, motiv pentru care schimb traseul normal si caut stradute intortocheate, scurtaturi si cate un trotuar.
Dupa o ora de la plecare sunt la 2 strazi de birou. Incerc sa traversez soseaua Kiseleff, nu am cum sa o evit decat pe la Constanta, iar azi nu am chef de plimbare. Un politist opreste circulatia pe strada arh. Mincu si lasa participantii la greva sa treaca.


... si trec imbracati in tricouri rosii cu sepci rosii, in tricouri albe cu sepci albe, in tricouri albastre cu sepci albastre.
... si tot trec. Nu credeam ca in Romania anilor 2000 se mai pot face astfel de greve. Nu credeam ca mai exista spiritul solidaritatii in noi. Dar uite ca se poate.
Cand m-a oprit politistul, primul instinct a fost sa-i injur cu greva lor, apoi m-am gandit ca pot fi si eu in situatia aceea sau parintii mei sau prietenii mei sau...chiar TU.
Trec de Kiseleff si ajung la Aviatorilor. SOC. Zeci de autocare si microbuze cu grevisti. ZECI.

Inainte de-ai injura pe grevisti, gandeste-te ca poti fi si tu acolo. Gandeste-te ca maine poti ramane si tu fara slujba si ai vrea sa faca cineva o greva sa-ti strige nemultumirile.

Un strop de solidaritate omoara Romania?